Invazia israeliană a Siriei din 2024
| Invazia israeliană a Siriei din 2024 | |||
|---|---|---|---|
Parte din Războiul Civil Sirian,Middle Eastern crisis[*]  | |||
 | |||
| Informații generale | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
La 8 decembrie 2024, Israelul a invadat zona tampon dintre Siria și Înălțimile Golan ocupate de Israel și a desfășurat o campanie aeriană care a vizat capacitățile militare ale armatei siriene, după căderea regimului Assad. Invazia a marcat prima ocupație israeliană a Siriei în peste 50 de ani, de la acordurile de încetare a focului, care au fost stabilite după războiul de Yom Kippur din 1973.[1]
Războiul Civil Sirian, care a izbucnit în 2011, dar s-a liniștit de la încetarea focului din 2020, a cunoscut o serie de ofensive ale opoziției în 2024 care au răsturnat regimul Assad, ducând la fuga președintelui sirian Bashar al-Assad la 8 decembrie 2024. În aceea zi, armata siriană și-a abandonat pozițiile de-a lungul Zonei tampon (UNDOF). Ulterior, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că acest lucru a anulat acordul de frontieră din 1974 cu Siria și a ordonat armatei israeliene să preia controlul asupra Liniei violete, o zonă demilitarizată din care forțele israeliene se retrăseseră în 1974, până când se va ajunge la un nou acord cu guvernul sirian în curs de dezvoltare.[2][3]
Israelul a lansat, de asemenea, lovituri aeriene și navale extinse asupra țintelor militare siriene din întreaga țară, în cadrul unei operațiuni cu numele de cod Operațiunea Săgeata din Basan (מבצע חץ הבשן).[4][5] Campania Israelului a distrus marina și capacitățile militare ale Siriei, precum și stocurile de arme chimice. Israelul a declarat obiectivele militare ca: ocuparea deplină a zonei tampon, înființarea unei zone de securitate fără armament greu și infrastructură militară și prevenirea rutelor de contrabandă de arme iraniene prin Siria către Liban.[6] Campania Israelului în Siria a atras condamnări internaționale:[7] conducătorul de facto al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a criticat acțiunile Israelului, declarând că nu își pot justifica acțiunile recente în Siria, dar declarând, de asemenea, că țara sa nu este în măsură să fie atrasă într-o nouă situație de conflict.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Quillen, Stephen; Motamedi, Maziar; Uras, Umut (). „Syria's Al-Assad Overthrown”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Krever, Mick (). „Watching with trepidation and glee, Netanyahu orders military to seize Syria buffer zone”. CNN. Accesat în .
- ^ „Israel's Netanyahu declares end of Syria border agreement, orders military to seize buffer zone”. The New Arab. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Fabian, Emanuel (). „IDF: We struck 320 Syria targets since Assad's fall, taking out over 70% of army's capabilities”. Times of Israel. Arhivat din original la . Accesat în .
The name of the operation to destroy the former Assad regime army's weapons is dubbed "Bashan Arrow" within the military, after the biblical name for the region in the Golan Heights and southern Syria.
- ^ „About 80% of Syrian military capabilities destroyed, IDF estimates; Netanyahu reaches out to new regime”. Ynetnews (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „בוטלו ההגבלות על יישובים ברמת הגולן; צה"ל תקף בסוריה נשק אסטרטגי | ישראל היום”. www.israelhayom.co.il. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Israel expands airstrikes across Syria amid widening power vacuum”. The Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Israel intensifies Syria attacks, but HTS leader says doesn't want conflict”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .