Sari la conținut

Ioan Păcurariu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Păcurariu

Ioan Păcurariu, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Date personale
Născut10 septembrie 1869
Cetate, județul Bistrița-Năsăud
Decedatsecolul al XX-lea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprofesor

Ioan Păcurariu (n. 10 septembrie 1869, Cetate – d. secolul XX) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p.126[2]

Portretul lui Ioan Păcurariu

Ioan Păcurariu a finalizat studiile Facultății de Filosofie din Cluj, ulterior, activând ca profesor.[1]:p.126

Activitatea profesională

[modificare | modificare sursă]

Înainte de 1918, Ioan Păcurariu a fost președinte al Despărțământului Năsăud al ASTREI. După 1918, Ioan Păcurariu a fost profesor la Năsăud.[1]:p.126

Activitatea politică

[modificare | modificare sursă]
Credențional pentru cercul electoral Năsăud, în care scrie că Ioan Păcurariu a fost ales deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, așa cum se poate vedea pe prima coloană din partea stângă-sus a documentului
Credențional – Reuniunea română de cântări din Năsăud, în care scrie că Ioan Păcurariu, ca președinte al Reuniunii, a propus alegerea a doi deputați pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Conform unui proces-verbal datat la 4 noiembrie 1918, la Năsăud, Ioan Păcurariu a luat parte la o adunare de constituire a Comitetului Național și a Gărzii Naționale Române din Năsăud.[3]:p.108-109.În anul 1918, Ioan Păcurariu a fost membru al Consiliului Național Român Central, la nivelul localității Năsăud.[1]:p.126.Conform unui credențional datat la 27 noiembrie 1918, profesorul Ioan Păcurariu a fost ales delegat în Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918, din partea cercului electoral Năsăud, alături de protopopul Eliseu Dan, avocatul Victor Onișor, avocatul Laurențiu Oanea și proprietarul Ioan Catarig Zăgrean.[3]:p.316-317.

De asemenea, potrivit unui proces-verbal datat la 28 noiembrie 1918, numele lui Ioan Păcurariu apare menționat, în calitate de președinte al Reuniunii române de cântări din Năsăud, în cadrul unei adunări în care s-a propus alegerea a doi delegați din partea acestui organism, și anume, alegerea lui Victor Motogna și a lui Augustin Bena.[3]:p.322-323.Se remarcă și o scrisoare pe care Iulian Marțian, comandant al Gărzii Naționale din Năsăud, i-a trimis-o lui Ioan Păcurariu, la data de 15 iulie 1919, cu privire la plata hranei și băuturii membrilor Gărzii Naționale Năsăud.[3]:p.275-277. După 1918, a fost senator în Senatul României.[1]:p.126

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Ioan Păcurariu a fost căsătorit cu Sabina Păcurariu.[4]:p.207

Ioan Păcurariu a publicat Despre efectul artei la Brașov, în 1903, Elemente de estetică la Năsăud, în 1909, și Cugetări asupra factorilor evoluțiunii istorice a popoarelor, în Raportul Gimnaziului superior fundațional din Năsăud, în perioada 1901-1902.[1]:p.126

  1. ^ a b c d e f Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ a b c d Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018
  4. ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
  • Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018, ISBN 978-606-543-956-6

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coordonator principali), 1918 la Români.Documentele Unirii.Unirea Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1918, volumul VIII, volumul X, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989

Legături externe

[modificare | modificare sursă]