Ismail Gasprinski
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| İsmail Gaspıralı | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Avjika(d), Yalta Uyezd(d), Gubernia Taurida, Imperiul Rus |
| Decedat | (63 de ani)[2][1] Bahcisarai, Gubernia Taurida, Imperiul Rus |
| Înmormântat | Zîndjîrlî-medrese[*] |
| Căsătorit cu | Zuhra Akciurina[*] |
| Copii | Şefiqa Gasprinskaya Gasprinskii, Rifat Ismailovici[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Religie | islam Islamul sunit |
| Ocupație | politician editor[*] jurnalist scriitor intelectual profesor pedagog[*] |
| Limbi vorbite | limba turcă[2] limba rusă[2] |
| Partid politic | Ittifak al-Muslimin[*] |
| Studii | Universitatea din Paris Simferopolskaia mujskaia kazionnaia gimnazia[*] Mihailovski Voronejski kadetski korpus[*] Vtoroi Moskovski kadetski korpus[*] |
| Patronaj | Zîndjîrlî-medrese[*] Terciman[*] |
| Note | |
| Premii | "Şiri-Xurşid" ordeni[*] Order of the Medjidie[*] 3-cü dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni[*] 4-cü dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni[*] 4th class, Order of the Medjidie[*] Order of noble Bukhara[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
İsmail Gaspıralı (Gasprinskiy) (n. , Avjika(d), Yalta Uyezd(d), Gubernia Taurida, Imperiul Rus – d. , Bahcisarai, Gubernia Taurida, Imperiul Rus) a fost un pedagog, editor și politician tătar crimean. Gaspıralı a fost primul și singurul intelectual musulman din Rusia țaristă care a observat nevoia popoarelor turcice și islamice de a se reforma și de a se moderniza din punct de vedere educațional și cultural. Numele de familie vine de la orașul Gaspra din Crimeea.
Gaspıralı și-a exprimat și promovat ideile în ziarul "Tercüman" pe care l-a fondat în anul 1883 și care și-a continuat existența până în anul 1918. În articolele sale a chemat popoarele turcice la unitate și cooperare.
| “ | Dilde, fikirde, iște birlik! | ” |
au fost motto-ul și principiul său.
Gaspıralı a susținut că modernizarea înseamnă europenizare. Crezul său a fost că singura cale de modernizare este educația. A criticat sistemul de învățământ din școlile islamice concentrate exclusiv pe religie și a susținut învățământul în limbile materne - sistem pe care l-a și implementat printr-un nou curriculum. Într-un articol din 1881 scria:
| “ | Singura cauză a înapoierii noastre este ignoranța. Nu avem nicio idee despre ce s-a inventat în Europa sau despre ce se petrece acolo. Pentru a putea ieși din această izolare trebuia să putem citi aceste lucruri; trebuie să luăm ideile europene din surse europene. Trebuie să introducem aceste lecții în curriculumul claselor primare și gimnaziale pentru ca lumina ochilor noștri, adică elevii, să aibă acces la aceste idei. | ” |
Gaspıralı a editat Âlem-i Nisvan (Kadınlar Dünyası / Lumea Femeilor ) - o revistă pentru femei condusă de fiica sa, Șefika. A editat și Âlem-i Subyan (Çocuklar Dünyası / Lumea Copiilor) - pentru copii. Gaspıralı, este unul din fondatorii Uniunii Islamice (İttifaq-i Müslümanlar) ; Uniunea fondată în 1907 reunea intelectualii musulmani turci din Rusia țaristă. Totodată este unul dintre organizatorii primului Congres al musulmanilor ruși și urmărea înfăptuirea unor reforme sociale și religioase pentru musulmanii din Rusia.
Opera
[modificare | modificare sursă]Gazete/Ziare
[modificare | modificare sursă]- Tercüman (Bahçesaray, 1883-1918)
- Alem-i Nisvan (Bahçesaray, 1906-1910)
- Alem-i Sibyan (Bahçesaray, 1906-1912?)
- Al-Nahdah/The Renaissance (Cairo, 1908)
- Kha! Kha! Kha! (Bahçesaray, 1906-?)
thumb|right|İsmail Gaspıralı "Gasprinskiy"
Cărți
[modificare | modificare sursă]- Russkoye Musulmanstvo (Rus İslam) Simfereopol, 1881
- Salname-i Türki (Bahçesaray, 1882)
- Mirat-ı Cedid (Bahçesaray, 1882)
- Hoca-ı Sibyan (Bahçesaray, 1884; 3.bas. 1892; 7. bas. 1898)
- Avrupa Medeniyetine Bir Nazar-ı Muvazene (Bahçesaray, 1885)
- İslamlara dair Nizamlar ve İmtiyazlar (Bahçesaray, 1885)
- Rusya Coğrafyası (Bahçesaray, 1885)
- İki Bahadır (Bahçesaray, 1886)
- Kıraat-i Türki (Bahçesaray, 1886; 2. bas. 1894)
- Maișet Muharebesi (Bahçesaray, 1886)
- Kolera Vebası ve Onun Deva ve Darusu (Bahçesaray, 1887)
- Bahtiyar Nazım (Bahçesaray, 1889)
- Atlaslı Cihanname (Bahçesaray, 1889)
- Medeniyet-i Islamiye (Bahçesaray, 1889)
- Garaib-i Adat-i Akvam (Bahçesaray, 1890)
- Arslan Kız (Bahçesaray, 1894)
- Mektep ve Usul-i Cedid Nedir? (Bahçesaray, 1894)
- Risale-i Terkib (Bahçesaray, 1894)
- Russko-vostochnoe Soglashenie (Bahçesaray, 1896)
- Hesab. Muhtasar Ilm-i Hesab ve Mesa'il-i Hesabiye (Bahçesaray, 1897)
- Her Gün Gerek Zakonlar (Bahçesaray, 1897)
- Rehber-i İslamiye (Bahçesaray, 1898)
- Șara'it al-Islam (Bahçesaray, 1897)
- Rehber-i Mu'allimin (Mu'allimlere Yoldaș) (Bahçesaray, 1898)
- Türkistan Uleması (Bahçesaray, 1900)
- Mevlud-i Cenâb-ı Hazret-i Ali (Bahçesaray, 1900)
- Beden-i İnsan (Bahçesaray, 1901)
- Iran. Resimli Mecmua (Bahçesaray, 1901)
- Mebadi-yi Temeddün-i Islamiyan-i Rus
- Meșhur Payitahtlar (Bahçesaray, 1901)
- Usul-i Edeb (Șark ve Garb Kaideleri) (Bahçesaray, 1901)
- Zoraki Tabib (Bahçesaray, 1901)
- Malumat-i Nafia (Bahçesaray, 1901)
- Tashih-i Akaidden (Bahçesaray, 1901)
- Temsilat-i Krilof (Bahçesaray, 1901)
- Asya'da Komșularımız (Bahçesaray, 1903)
- Dâru-l Rahat Müslümanları (Bahçesaray, 1906)
- Müslüman Kongresi (Bahçesaray, 1909)
Articole
[modificare | modificare sursă]- "Türk yurducularına" (Türk Yurdu 1: 190-95, 1328 1912)
- "Hind yolundan" (Türk Yurdu 1: 307-10, 1328, 1912)
- "Hind'den dönerken" (Türk Yurdu 1: 369-71, 1328, 1912)
- "Muhaceret muntazama" (Türk Yurdu 1: 706-13, 1328, 1913)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Pedagogi i psihologi mira
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
