Iulian Topliceanu

Date personale
Iulian Topliceanu
Născut	28 iulie 1929
Decedat	6 martie 2015 (85 de ani)
Ocupație	universitar[*]
Activitate
Gradul	general
Modifică date / text

Iulian Topliceanu (n. 28 iulie 1929, Iași – d. 6 martie 2015)^[1] a fost un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a IV-a în perioada Revoluției din decembrie 1989; a fost membru de partid din 1947^[2], a fost membru al CC al PCR și deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1980 - 1989.^[3]. Iulian Topliceanu a fost președinte ANCMRR în perioada 1991 - 2007. ^[4]

Biografie

Iulian Topliceanu s-a născut la data de 28 iulie 1929, în municipiul Iași. A absolvit Academia Militară din București, obținând ulterior titlul științific de doctor în științe militare.

La data de 21 martie 1979 generalul-colonel (cu 3 stele) dr. Topliceanu a fost numit în funcția de comandant al Armatei a IV-a, dislocată la Cluj. În decembrie 1989 au fost omorâți la Cluj 26 de oameni, iar alți 52 au fost răniți.

La data de 7 februarie 1990 generalul-colonel Iulian Topliceanu a fost numit în funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și comandant al Trupelor de uscat ^[5]. A fost eliberat din această funcție după numai două săptămâni, la 21 februarie 1990 ^[6].

Generalul (r) prof. univ. dr. Iulian Topliceanu a fost președinte al Uniunii Cadrelor Militare în Retragere și Rezervă.

Judecat în Dosarul Revoluției de la Cluj

Articol principal: Dosarul Revoluției de la Cluj.

În anul 1990 a fost deschis un dosar penal în care au fost învinuiți prim-secretarul de partid Ioachim Moga, generalul Iulian Topliceanu, comandant al Armatei a IV-a Transilvania, generalul Ioan Șerbănoiu, comandant al Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne, Constantin Nicolae, membru al Comitetului Politic Executiv, maiorul Valeriu Burtea și căpitanul Ilie Dicu.

În urma investigațiilor, cei învinuiți au fost scoși de sub urmărire penală, judecătorii stabilind că militarii au acționat în baza ordinelor primite de la Nicolae Ceaușescu și de la ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, fapt care i-ar fi absolvit de vină. De asemenea, s-a susținut că deschiderea focului a fost provocată de manifestările violente ale civililor.^[7]

În anul 1997 procurorii militari de la Parchetul General au reluat anchetarea evenimentelor de la Cluj. Ca urmare, la data de 15 mai 1998, cei șase inculpați au fost trimiși în judecată pentru uciderea a 26 de revoluționari și rănirea altor 52, fiind acuzați de omor calificat și instigare la omor deosebit de grav. Generalul Topliceanu a fost dat în judecată pentru reprimarea manifestațiilor de la Cluj din decembrie 1989, soldată cu uciderea a 26 de persoane și rănirea altor 52. Printre cei care au fost audiați s-au numărat și generalul Viorel Bârloiu, pe atunci comandant al unităților de vânători de munte din Alba și Hunedoara. El a declarat, în fața Curții Supreme, că în zilele Revoluției a primit ordin de la generalul Iulian Topliceanu de a apăra Fabrica de armament Cugir, dar când a ajuns la obiectiv deja se înregistraseră "46-47 de împușcați", iar civilii luaseră armele de la milițieni ^[8].

La data de 9 aprilie 2003 s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de Iulian Topliceanu au fost prescrise, dar cei 52 de revoluționari nemulțumiți de sentință au formulat recurs. De asemenea, au formulat recurs și patru inculpați, printre care și generalul Iulian Topliceanu, nemulțumiți de faptul că în condițiile în care ei se consideră nevinovați, magistrații au apreciat că faptele lor s-au prescris și cerând achitarea lor.

În ședința publică din 23 mai 2005 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, l-a condamnat pe generalul Topliceanu (comandant al Armatei a IV-a în perioada Revoluției) pentru reprimarea manifestanților de la Cluj la următoarele pedepse ^[9]:

10 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal și degradarea militară, prevăzută de art.67 Cod penal, pentru instigare la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art.25 raportat la art.174 alin.1, art.175 lit.e, art.176 lit.b, cu aplicarea art.75 lit.a, art.74, art.76 și art.13 din Codul penal, precum și
7 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal și degradarea militară, prevăzută de art.67 Cod penal, pentru instigare la tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută de art.25 raportat la art.20, art.174 alin.1, art.175 lit.e, art.176 lit.b, cu aplicarea art.75 lit.a, art.74, art.76 și art.13 din Codul penal.

În baza art.33 lit.a,b și art.34 lit.b Cod penal, Înalta Curte a contopit pedepsele în cea mai grea, de 10 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal și degradarea militară, cu aplicarea art.71 din Codul penal. De asemenea, generalul Topliceanu a fost condamnat să plătească importante sume de bani ca daune materiale și morale. Sentința este cu drept de recurs.

La data de 20 martie 2006, Înalta Curte de Casație de Justiție a dat sentința finală în procesul privindu-i pe cei implicați în reprimarea revoluției, la Cluj. Instanța a respins recursul acuzaților, emițând mandat de executare a pedepselor pe numele generalului (r) Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a IV-a Transilvania, condamnat la zece ani de închisoare ^[10]. A intrat la arest în mai 2006 și a executat aproximativ doi ani și trei luni din pedeapsa stabilită, fiind eliberat la 3 septembrie 2008 printr-o decizie de eliberarea condiționată emisă de Judecătoria Sectorului 5, decizie la care nu s-a făcut recurs.^[11]

Ministerul Apărării și cei patru ofițeri condamnați au fost obligati, prin sentința din 2006, să plătească daune în valoare de 3.780.000 de lei (900.000 €) celor 83 de răniți și urmașilor lor. Ministerul Apărării a plătit despăgubirile și încearcă să recupereze banii de la foștii ofițeri găsiți vinovați de reprimările de la Cluj. Fostul general Iulian Topliceanu este somat în instanță de către MApN să plătească daune de aproximativ 1.480.000 de lei.^[11]

Sentința din februarie 2010 a Tribunalul București, care dispunea ca foștii ofițeri să plătească Ministerului Apărării sumele solicitate de acesta, a fost atacată de cei patru însă, în ianuarie 2010, Curtea de Apel București a menținut hotărârea Tribunalului. Acuzații au făcut recurs și la această sentință. ^[11]

Lucrări publicate

Metodica instrucției tactice, Ed. Militară, 1978
Apărarea împotriva blindatelor - forme, procedee și mijloace de luptă, Ed. Militară, 1981
Conducerea acțiunilor de luptă: considerații, Ed. Militară, 1982
Instruirea și educarea trupelor, Ed. Militară, 1983
Asigurarea acțiunilor de luptă în războiul întregului popor, Ed. Militară, 1984
Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu (în colaborare cu gen. Constantin Olteanu), Ed. Militară, 1985
Zile de epopee (coautor), Ed. Dacia, Cluj, 1985
Acoperirea strategică (Studiu de doctrină și teorie militară), Ed. Militară, 1987
Oastea lui Avram Iancu (coautor), Ed. Dacia, Cluj, 1989

Vezi și

Note

^ ancmrr.ro/wp-content/uploads/2015/03/in-memoriam-gl.lt_.Topliceanu-Iulian1.pdf
^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
^ Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român (IV), jurnalul.ro, arhivat din original la 5 decembrie 2013, accesat în 7 decembrie 2010
^ http://ancmrr.ro/wp-content/uploads/2015/03/in-memoriam-gl.lt_.Topliceanu-Iulian1.pdf
^ Decretul nr. 95 din 7 februarie 1990 privind numirea în funcție a unui general
^ Decretul nr. 127 din 21 februarie 1990 privind eliberarea din funcție a unui general
^ „Jurnalul Național, 21 septembrie 2004 - Momentul adevărului”. Arhivat din original la 28 septembrie 2021. Accesat în 26 februarie 2008.
^ Adevărul, 26 februarie 2002 - Secretarul CSAT - audiat în procesul revoluției de la Cluj^{[nefuncțională]}
^ Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 mai 2005^{[nefuncțională]}
^ „Ziua, 7 aprilie 2006 - Condamnat în cazul Revoluției de la Cluj, dat în urmărire”. Arhivat din original la 2 iulie 2007. Accesat în 26 februarie 2008.
^ ^a ^b ^c Bianca Pădurean, Liliana Năstase, Ionel Stoica - Verdict: statul a ținut partea călăilor din 1989, Adevărul, 10 martie 2011

Legături externe

Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 mai 2005^{[nefuncțională]}
EXCLUSIV Topliceanu: „Armata nu a avut ordinul de a trage în populație“, 21 decembrie 2009, Mihai Bacalu, Adevărul

[1] rr.ro/wp-content/uploads/2015/03/in-memoriam-gl.lt_.Topliceanu-Iulian1.pdf

[2] ttp://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf

[3] Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român (IV), jurnalul.ro, arhivat din original la 5 decembrie 2013, accesat în 7 decembrie 2010

[4] ttp://ancmrr.ro/wp-content/uploads/2015/03/in-memoriam-gl.lt_.Topliceanu-Iulian1.pdf

[5] Decretul nr. 95 din 7 februarie 1990 privind numirea în funcție a unui general

[6] Decretul nr. 127 din 21 februarie 1990 privind eliberarea din funcție a unui general

[7] „Jurnalul Național, 21 septembrie 2004 - Momentul adevărului”. Arhivat din original la 28 septembrie 2021. Accesat în 26 februarie 2008.

[8] Adevărul, 26 februarie 2002 - Secretarul CSAT - audiat în procesul revoluției de la Cluj^{[nefuncțională]}

[9] Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 mai 2005^{[nefuncțională]}

[10] „Ziua, 7 aprilie 2006 - Condamnat în cazul Revoluției de la Cluj, dat în urmărire”. Arhivat din original la 2 iulie 2007. Accesat în 26 februarie 2008.

[Pădurean-11] Bianca Pădurean, Liliana Năstase, Ionel Stoica - Verdict: statul a ținut partea călăilor din 1989, Adevărul, 10 martie 2011

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]