Sari la conținut

József Grősz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
József Grősz
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Halbturn⁠(d), Burgenland, Austria Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Kalocsa, Bács-Kiskun, Ungaria Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[1] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală

József Grősz (n. , Halbturn⁠(d), Burgenland, Austria – d. , Kalocsa, Bács-Kiskun, Ungaria) a fost un prelat romano-catolic și politician maghiar. A ocupat timp de 18 ani (1943-1961) funcția de arhiepiscop de Kalocsa.[3] În ciuda faptului că a fost inițial cunoscut pentru disponibilitatea sa de a coopera cu guvernul comunist al vremii,[4] a fost trimis în judecată în 1951.[5] A fost condamnat la 15 ani de închisoare și apoi eliberat în martie 1956, în perioada de destalinizare.[6]

Grősz s-a născut pe 9 decembrie 1887, în satul austro-ungar Halbturn, aflat astăzi în landul austriac Burgenland. După ce a studiat la liceul catolic local, administrat de călugării benedictini, a urmat studii de teologie la Seminarul Pázmáneum din Viena. În anul 1911 a fost hirotonit preot pentru Dieceza de Győr. A activat ca preot capelan la Farád (1911-1912) și Oroszvár (1912-1913), iar începând din 1913 a lucrat ca funcționar în cadrul oficiului episcopal din Győr. În anul 1921 a devenit secretar al episcopului Antal Fetser, iar din 1924 a fost șef al administrației episcopale.[7]

La 17 decembrie 1928 a fost numit episcop auxiliar al Diecezei de Győr și la 24 februarie 1929 a fost consacrat episcop de către cardinalul Jusztinián György Serédi, arhiepiscop de Esztergom. Ca urmare a demisiei lui János Mikes la 10 ianuarie 1936, episcopul József Grősz a preluat conducerea Diecezei de Szombathely ca administrator apostolic și a devenit episcop titular trei ani mai târziu, la 19 iulie 1939. Ulterior, la 7 mai 1943 a fost numit arhiepiscop de Kalocsa, iar până la 25 martie 1944 a condus, în paralel, și Dieceza de Szombathely. A murit la 3 octombrie 1961.[7]

Activitate politică

[modificare | modificare sursă]

În cea mai mare parte a carierei sale, Grősz a căutat să protejeze Biserica, refuzând să critice guvernele Ungariei. Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sub guvernul național-socialist al Partidului Crucilor cu Săgeți, a ținut un discurs în care a anunțat că nu se opune în niciun fel acțiunilor regimului fascist. El s-a întâlnit ulterior cu István Antal, ministrul propagandei, și a discutat despre o posibilă cooperare pentru combaterea amenințării comuniste.[8]

În august 1950, în calitate de arhiepiscop, a semnat un acord cu statul maghiar pentru soluționarea situației celor 2.000 de călugărițe și călugări deținuți în închisori. Prin acest acord, el a angajat Biserica Romano-Catolică din Ungaria în susținerea construirii unui stat socialist și a acceptat intervenția guvernului în treburile Bisericii,[9] în schimbul promisiunii că va fi permisă libertatea religioasă și a angajamentului că vor fi redeschise opt școli catolice.[10] Ca urmare a faptului că Biserica Romano-Catolică a continuat să protesteze împotriva îngrădirii violente a activităților religioase,[7] arhiepiscopul József Grősz a fost arestat în mai 1951 și condamnat la 15 ani de închisoare sub acuzația de conspirație cu Statele Unite ale Americii și cu Vaticanul pentru răsturnarea regimului comunist.[11] Arestarea sa a fost precedată de lansarea filmului propagandistic Căsătorie ciudată.[12]

A fost grațiat în 1956, alături de alți politicieni din opoziție precum Zoltán Tildy, după ce ar fi promis că se va comporta ca un „fiu credincios al republicii”.[13]

Odată eliberat din închisoare, József Grősz a fost ales președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din Ungaria. În anul 1957 a devenit membru al Consiliului Național al Frontului Popular Patriotic.[14]

Condamnarea lui Grősz a fost anulată la 18 mai 1990,[15] iar în 2000 a fost ridicată o statuie a sa la Kalocsa.

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  3. ^ Cheney, David (). „Archbishop József Grősz”. Catholic Hierarchy. Accesat în . 
  4. ^ Steven, Polgar (). „A summary of the situation of the Hungarian Catholic church”. Religion, State and Society: The Keston Journal. 
  5. ^ „Recalcitrant” Bishop. The Times, 30 iunie 1951
  6. ^ Eibner, John (). „Pressure for reform in the Hungarian Lutheran Church”. Religion in Communist Lands. doi:10.1080/09637498608431281. 
  7. ^ a b c „Grősz József”. National Széchényi Library (în maghiară). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Herzy, Moshe (). Christianity and the Holocaust of Hungarian Jewry. New York: NYU Press. pp. 71, 72, 162. ISBN 0814773206. 
  9. ^ Eibner, John (). „A new deal in Hungary”. The Tablet. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ The Relationship Between Church and State in the Hungarian People's Republic. Washington Legation of the Hungarian People's Republic. p. 44. OCLC 10306572. 
  11. ^ Lederer, Lajos (). „Hungary Frees Socialists in Gaitskell List: Part of Action to Widen 'Patriotic Front' Stresses in Party”. The Observer. 
  12. ^ Csaba Szabó, A Grősz-per előkészítése 1951 (Pregătirea procesului Grősz din 1951), Editura Osiris - Arhivele din Budapesta, Budapesta, 2001. Accesat la 16 iulie 2020.
  13. ^ „Hungary Releases Politicians: 'Pardon' for Archbishop”. Manchester Guardian. British United Press. . 
  14. ^ „Archbishop 'elected' to Red front”. Catholic Herald. . Accesat în . 
  15. ^ hu Jozsef Grosz Arhivat în , la Wayback Machine., Rev.hu, accesat la 27 august 2014