Jakob Fugger
Jakob Fugger | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Augsburg, Sfântul Imperiu Roman ![]() |
Decedat | (66 de ani) ![]() Augsburg, Sfântul Imperiu Roman ![]() |
Înmormântat | Fuggerkapelle[*] ![]() |
Părinți | Jakob Fugger der Ältere[*] Barbara Fugger[*] ![]() |
Frați și surori | Georg Fugger[*] Ulrich Fugger der Ältere[*] Marcus Fugger[*] ![]() |
Căsătorit cu | Sibylle Artzt[*] (din )[1] ![]() |
Religie | Biserica Romano-Catolică ![]() |
Ocupație | bancher[*] negustor antreprenor ![]() |
Limbi vorbite | limba germană ![]() |
Avere | 2.132.261 de Florin (monedă)i ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Jakob Fugger cel Bogat (în germană Jakob Fugger der Reiche; n. , Augsburg, Sfântul Imperiu Roman – d. , Augsburg, Sfântul Imperiu Roman) a fost un prosper comerciant al Germaniei secolului al XVI-lea, bancher, cel mai bogat membru al familiei Fugger (o familie de bogătași a cărei istorie se întinde de la jumătatea secolului al XIV-lea până pe la jumătatea secolului al XVI-lea). A fost considerat cel mai bogat om al timpului său. Ajunge chiar să finanțeze campania militară a împăratului Maximilian I în Italia și să-l împrumute pe Carol Quintul.
Biografie[modificare | modificare sursă]
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Nuremberg_chronicles_-_Augusta_vendilicorum.png/300px-Nuremberg_chronicles_-_Augusta_vendilicorum.png)
Jakob Fugger (cel Bogat) se naște pe 6 martie 1459 în Augsburg, ca fiu al lui Jakob Fuggger (cel Bătrân), negustor de mirodenii, mătăsuri și perdele din Augsburg. După o perioadă de pregătire teologică, în 1478 este luat în grija fratelui mai mare, Ulrich, care preluase meseria tatălui. Dovedindu-și sârguința și măiestria în arta negoțului, pune bazele unui vast imperiu financiar.
Moare la 30 decembrie 1525 la Augsburg.
Imperiul său financiar[modificare | modificare sursă]
Primii ani de pregătire în domeniul comercial i-a petrecut în Italia. În Veneția a învățat contabilitatea (celebra „metodă italiană”).
În 1479 se întoarce la Augsburg cu o „avere” de 60 de guldeni.[2]
Încheie afaceri cu minele argintifere din zona Salzburg. Dar cele mai mari venituri îi aduc împrumuturile cu camătă.
Maximilian I și Carol Quintul[modificare | modificare sursă]
Cu ocazia alegerii împăratului Carol Quintul, Casa Fugger finanțează cumpărarea voturilor electorilor. Oferă bani și garanții pentru un împrumut de 852000 de florini.[3]
Biserica[modificare | modificare sursă]
Posteritatea[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ CERL Thesaurus
- ^ Pe atunci, un gulden echivala cu 3,25 grame de aur.
- ^ Radu Negrea, Banii și puterea, Editura Humanitas, București, 1990, p. 52.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Götz von Pölnitz: Jakob Fugger, Mohr&Siebeck, Tübingen, 1949