Sari la conținut

Jan van Riebeeck

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jan van Riebeeck
Date personale
Născut21 aprilie 1619
Culemborg, Gelderland, Țările de Jos
Decedat (57 de ani)
Batavia, Indiile Orientale Olandeze
ÎnmormântatJakarta Modificați la Wikidata
PărințiAnthony van Riebeeck[*][[Anthony van Riebeeck (Abt 1589 - 1 May 1639 Pernambuco)|​]][1]
Elisabeth Govertsdr.[*][[Elisabeth Govertsdr. (Abt 1599 - 7 Nov 1629 Schiedam)|​]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria van Riebeeck[*]​ (–) Modificați la Wikidata
CopiiAbraham van Riebeeck[*][[Abraham van Riebeeck (governor-general of the VOC (1653-1713))|​]]
Joan van Riebeeck[*][[Joan van Riebeeck (24 Jan 1670 Batavia - 1703)|​]][1]
Antonia van Riebeeck[*][[Antonia van Riebeeck (6 Nov 1663 Malakka - Batavia)|​]][1] Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză[2] Modificați la Wikidata
Comandant al Capului
În funcție
7 aprilie 1652 – 6 mai 1662
Succedat deZacharias Wagenaer
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Johan Anthoniszoon „Jan” van Riebeeck [3](n. 21 aprilie 1619, Culemborg, Gelderland, Țările de Jos – d. 18 ianuarie 1677)[4] a fost un navigator și un administrator colonial neerlandez, fondator al orașului Cape Town.[5] [6]

Biografie

[modificare | modificare sursă]
Blazonul lui Jan van Riebeeck

Tinerețea

[modificare | modificare sursă]

Van Riebeeck s-a născut la Culemborg în Țările de Jos în familia unui chirurg. A crescut în Schiedam, unde s-a căsătorit cu Maria de la Quellerie de 19 ani, la 28 martie 1649. Cei doi au avut opt copii, dintre care majoritatea au murit în copilărie. Fiul lor Abraham van Riebeeck, născut la Cape Town, a devenit ulterior guvernator general al Indiilor Orientale Olandeze.[7]

Angajarea în VOC

[modificare | modificare sursă]

S-a angajat în Compania Olandeză a Indiilor Orientale (VOC) în 1639, și a servit în mai multe posturi, inclusiv în cel de asistent chirurg în Batavia în Indiile Orientale.[8] După aceea, a vizitat Japonia. Cel mai important post pe care l-a ocupat a fost cel de conducător al postului comercial al VOC de la Tonkin, Vietnam. El a fost, însă, rechemat din acest post după ce s-a descoperit că făcea comerț pe cont propriu. Apoi el a început să susțină construcția unei stații de înviorare/popas în Capul Bunei Speranțe, după ce a stat acolo 18 zile în timpul călătoriei sale de întoarcere. Doi ani mai târziu, sprijinul pentru idee a crescut după ce o navă VOC abandonată a reușit să supraviețuiască într-o fortăreață temporară. Heeren XVII a cerut un raport de la Leendert Jansz și Mathys Proot, care a recomandat o prezență olandeză.[9]

În 1643, van Riebeeck a călătorit cu Jan van Elseracq la avanpostul VOC de la Dejima în Japonia. Șapte ani mai târziu, în 1650, el a propus să vândă Japoniei piei de animale sălbatice din Africa de Sud. [10]

În 1651 i s-a cerut să preia comanda primei așezări neerlandeze din viitoarea Africă de Sud. El a fost însoțit de 82 de bărbați și 8 femei, inclusiv de soția sa Maria.[11] A debarcat cu trei corăbii, Drommedaris, Reijger și Goede Hoop, în locul viitorului oraș Cape Town la 6 aprilie 1652 și a întărit locul ca punct de oprire pe rutele comerciale ale VOC între Țările de Jos și Indiile Orientale. Flota includea inițial cinci nave, dar Walvisch și Oliphant au sosit ulterior, după ce a trebuit să facă 130 de înmormântări pe mare.[12] Scopul principal al acestei stații a fost de a oferi provizii noi pentru flotele VOC între Republica Olandeză și Batavia, deoarece decesele pe drum erau foarte mari.

Comandantul Coloniei Cape Town

[modificare | modificare sursă]
Sosirea lui Jan van Riebeeck la Cape Town, pictură de Charles Davidson Bell

Van Riebeeck a fost comandant al Capului între 1652 și 1662; i s-au trasat sarcinile de a construi o cetate, de a îmbunătăți zona de ancorare de la Table Bay, de a cultiva pomi fructiferi și legume și de a obține animale de la indigenii Khoi. În Grădina Botanică Națională Kirstenbosch din Cape Town încă mai există un migdal sălbatic plantat din ordinele lui. Primul fort, denumit Fort de Goede Hoop („Fortul Bunei Speranțe”) era o cetate de pământ, lut și lemn, și avea patru bastioane sau colțuri.[13] Castelul, construit între 1666 și 1679, la câțiva ani după plecarea lui van Riebeeck,[14] are cinci bastioane și este făcut din cărămidă, piatră și ciment.

Lui Van Riebeeck i s-a alăturat la Cape Town un coleg Culemborger Roelof de Man (1634-1663), care a sosit în ianuarie 1654 la bordul navei Naerden. Roelof a venit ca și contabil al coloniei și mai târziu a fost promovat pe locul secund. [15]

Van Riebeeck a relatat descoperirea primei comete văzute din Africa de Sud, C/1652 Y1, la 17 decembrie 1652.[16]

În timpul petrecut la Cape Town, van Riebeeck a supravegheat un efort susținut și sistematic de a împământeni o gamă impresionantă de plante utile în condițiile noi din Peninsula Capului - în procesul de schimbare a mediului natural pentru totdeauna. [17] Unele dintre acestea, inclusiv strugurii, cerealele, alunele, cartofii, merele și citricele, au avut o influență importantă și de durată asupra societăților și economiilor din regiune. De exemplu, în 1659, el a înființat o vie în colonie pentru a produce vin roșu pentru a combate scorbutul. [18] Înregistrările zilnice din jurnal păstrate de-a lungul timpului petrecut la Cape Town (conform politicii VOC) au oferit baza pentru viitoarea explorare a mediului natural și a resurselor sale. Citirea atentă a jurnalelor sale indică faptul că o parte din cunoștințele sale au fost învățate de la popoarele indigene care locuiesc în regiune. [19]

A murit la Batavia (astăzi, Jakarta) pe insula Java în 1677.

Moștenirea în Africa de Sud

[modificare | modificare sursă]

Jan van Riebeeck are o imensă semnificație culturală și istorică pentru Africa de Sud, așa cum a fost în special în perioada apartheidului. Mulți afrikaneri îl consideră părintele fondator al națiunii lor. [20] În consecință, imaginea sa a apărut omniprezent pe ștampile și bancnotele emise până în 1994. O imagine folosită pe bancnotele după ce Africa de Sud a devenit republică în 1961 se credea a fi cea a lui van Riebeeck, dar a fost în schimb a lui Bartholomeus Vermuyden. [21] [22]

Ziua de 6 aprilie era cunoscută ca Ziua lui van Riebeeck și mai târziu ca Ziua Fondatorilor, dar sărbătoarea a fost abolită de guvernul Congresului Național African după alegerile din 1994. Imaginea lui nu mai apare pe nicio monedă oficială sau timbre, dar statuile lui și ale soției sale rămân în Adderley Street, Cape Town. Stema orașului Cape Town se bazează pe stema familiei van Riebeeck. [23]

Multe orașe și sate din Africa de Sud au străzi care poartă numele lui. Riebeek-Kasteel este unul dintre cele mai vechi orașe din Africa de Sud, situat la 75 km de Cape Town în Valea Riebeek împreună cu orașul înfrățit Riebeek West. [24]

Hoërskool Jan van Riebeeck este un liceu african din Cape Town care îi poartă numele. [25]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d Genealogics 
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Pronunție în neerlandeză: /ˈjɑɱ vɑn ˈribeːk/; pronunție afrikaans: [ˈjan fan ˈribiək]
  4. ^ Trotter, Alys Fane Keatinge (). Old cape Colony : a chronicle of her men and houses from 1652 to 1806. London : Selwyn & Blount. Accesat în . 
  5. ^ Encyclopaedia Britannica, 15th edition, Chicago, 1990, Macropaedia, vol.15, p.570.
  6. ^ Dawson, William Harbutt, South Africa, London, 1925, p.216.
  7. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ Osada, Masako. (2002).
  11. ^ Gabeba, Abrahams (). „The Grand Parade, Cape Town: Archaeological Excavations of the seventeenth century Fort de Goede Hoop”. Fortifications of the Cape Peninsula. 48 (157): 3–15. doi:10.2307/3888871. JSTOR 3888871. 
  12. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ Gabeba, Abrahams (). „The Grand Parade, Cape Town: Archaeological Excavations of the seventeenth century Fort de Goede Hoop”. Fortifications of the Cape Peninsula. 48 (157): 3–15. doi:10.2307/3888871. JSTOR 3888871. 
  14. ^ „Home”. castleofgoodhope.co.za. 
  15. ^ „Tanap”. tanap.net. Arhivat din original la . 
  16. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ Gunn, Mary (). Botanical exploration of southern Africa : an illustrated history of early botanical literature on the Cape flora : biographical accounts of the leading plant collectors and their activities in southern Africa from the days of the East India Company until modern times. L. E. W. Codd. Cape Town: Published for the Botanical Research Institute by A.A. Balkema. p. 24. ISBN 0-86961-129-1. OCLC 8591273. 
  18. ^ Rajgopaul, Jeeva (). „Johan Anthoniszoon "Jan" Van Riebeeck”. South African History Online (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ S. Pooley, 'Jan van Riebeeck as Pioneering Explorer and Conservator of Natural Resources at the Cape of Good Hope (1652–62)', Environment and History 15 (2009): 3–33. doi:10.3197/096734009X404644
  20. ^ „Van Riebeeck - Father of Conflict?”. 
  21. ^ „Portret van een man, vermoedelijk Bartholomeus Vermuyden (1616/17-1650), Dirck Craey, 1650”. Rijksmuseum (în neerlandeză). Accesat în . 
  22. ^ „So whose face was on old SA money?”. IOL. . Accesat în . 
  23. ^ Pama, C. (). Lions and Virgins: Heraldic State Symbols, Coats-of-Arms, Flags, Seals and other Symbols of Authority in South Africa, 1487-1962. Cape Town-Pretoria: Human & Rousseau. pp. 34–36. 
  24. ^ „The History of The Riebeek Valley”. Riebeek Valley (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Hoërskool Jan van Riebeeck”. janvanriebeeck.co.za. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Collins, Robert O. Central and South African history. Topics in world history [Istoria Africii de sud și centrale. Subiecte de istorie universală]. New York, NY, SUA: M. Wiener Pub. 1990. ISBN 978-1-55876-017-2.
  • Hunt, John, and Heather-Ann Campbell. Dutch South Africa: early settlers at the Cape, 1652–1708 [Africa de Sud olandeză: primii coloniști de la Cap, 1652–1708]. Leicester, UK: Matador 2005. ISBN 978-1-904744-95-5.
  • Riebeeck, Jan van, and Robert Kirby. The secret letters of Jan van Riebeeck [Scrisorile secrete ale lui Jan van Riebeeck]. Londra, Anglia, UK: Penguin Books 1992. ISBN 978-0-14-017765-7.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_van_Riebeeck&oldid=16648387