Jean-Marie Guyau
| Jean-Marie Guyau | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Laval, Pays de la Loire, Franța[6] |
| Decedat | (33 de ani)[1][2][3][4][5] Menton, Alpes-Maritimes, Franța[6] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Căsătorit cu | Pierre Ulric[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | filozof poet traducător scriitor |
| Limbi vorbite | limba franceză[3] |
| Activitate | |
| Limbi | limba franceză |
| Patronaj | Lycée Condorcet |
| Opere semnificative | La genèse de l’idée de temps[*] |
Modifică date / text  | |
Jean-Marie Guyau (n. , Laval, Pays de la Loire, Franța – d. , Menton, Alpes-Maritimes, Franța) a fost un filosof și poet francez.
A fost inspirat de filosofia lui Epicur, Epictet, Platon, Kant, Herbert Spencer și Alfred Fouillée, și de poezia lui Pierre Corneille, Victor Hugo și Alfred de Musset.
Guyau a avut primul contact cu scrierile lui Platon și Kant, ca și cu istoria religiilor și a filosofiei în tinerețe, prin intermediul tatălui său vitreg, filosoful Alfred Fouillée.
Datorită mediului în care a fost crescut, a obținut licența în litere la vârsta de 17 ani, tot când a și tradus compendiul lui Epictet. La vârsta de 19 ani a publicat lucrarea de 1300 de pagini "Mémoire", pentru care a primit în anul 1874 un premiu din partea Academiei Franceze de Științe Morale și Politice și care l-a ajutat să obțină un post de profesor de filosofie la Lycée Condorcet. Dar acolo a stat puțin, deoarece s-a îmbolnăvit de o boală pulmonară. Pentru recuperare, a plecat în sudul Franței, unde a rămas până la moarte - la vârsta de 33 de ani.
Mama sa, Augustine Tuillerie (care s-a măritat cu Fouillée după ce Guyau s-a născut), a publicat în 1877 „La Tour de France par deux enfants” sub pseudonimul G. Bruno.
Soția lui Guyau a publicat nuvele pentru tineri sub pseudonimul „Pierre Ulric”.
A fost tatăl filosofului Augustin Guyau (1883-1917).
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Essai sur la morale littéraire, 1873.
- Mémoire sur la morale utilitaire depuis Epicure jusqu'à l'ecole anglaise, 1873
- Première année de lecture courante, 1875.
- Morale d'Epicure, 1878.
- Morale anglaise contemporaine, 1879.
- Vers d'un philosophe.
- Problèmes de l'esthétique contemporaine, 1884.
- Esquisse d'une morale sans obligation ni sanction, 1884.
- Irréligion de l'avenir. 1886, engl. The Non-religion of the future, New York, 1962
- Education et Heredite. Etude sociologique, Paris, 1902
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Marie Jean Guyau, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Jean-Marie Guyau, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Marie Jean Guyau, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b Гюйо Жан Мари, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]
- F.J.W. Harding, Jean-Marie Guyau (1854-1888) Aesthetician and Sociologist, A Study of His Aesthetical Theory and Critical Practice, Librairie Droz, Genève, 1973
- Hoeges, Dirk. Literatur und Evolution. Studien zur französischen Literaturkritik im 19. Jahrhundert. Taine - Brunetière - Hennequin - Guyau, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg 1980. ISBN 3-533-02857-7
- Jordi Riba, La morale anomique de Jean-Marie Guyau, Paris [etc.] : L'Harmattan, 1999
- Marco Orru, The Ethics of Anomie: Jean Marie Guyau and Emile Durkheim, British Journal of Sociology, Vol. 34, No. 4 (Dec., 1983), pp. 499–518
- Michael C. Behrent, Le débat Guyau-Durkheim sur la théorie sociologique de la religion, Archives de sciences sociales des religions no. 142, avr.-juin 2008, 9-26.
- Ilse Walther-Dulk, Materialen zur philosophie und ästhetk Jean-Marie Guyaus, Verlag die brigantine Hamburg, 1965.
- Annamaria Contini, Jean-Marie Guyau, Esthétique et philosophie de la vie, L'Harmattan, 1995.
- Revue Sociétés n°58, 1997.
- Jordi Riba, La Morale anomique de Jean-Marie Guyau, L'Harmattan, 1999.
- Revue Corpus n°46, Jean-Marie Guyau philosophe de la vie, 2004.
- Aurélien Fouillet, Introduction à la philosophie morale de Jean-Marie Guyau, étude sur l'« Esquisse d'une morale sans obligation ni sanction », Master 1 soutenu en 2006 à l'Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, sous la direction d'Hélène Politis.
- Philippe Saltel, La puissance de la vie, essai sur l'Esquisse du morale sans obligation ni sanction de Jean-Marie Guyau, éditions Encres marine, 2008.
- Josiah Royce, Studies of good and evil : a series of essays upon problems of philosophy and of life, New York et Londres, Appleton, 1915.
- Ernst Bergmann, Die Philosophie Guyaus, Leipzig, Verlag von Dr. Werner Klinkhardt, 1912
- Alfred Fouillée, La morale, l'art et la religion d'après M. Guyau, Paris, F. Alcan, 1889.
- Emile Boirac, « Guyau. La Morale anglaise contemporaine », Revue philosophique de la France et de l’étranger, Paris, Tome 7, Juillet 1879, F. Alcan.
- Emile Krantz, « M.Guyau. Vers d'un philosophe », Revue philosophique de la France et de l'étranger, Paris, Tome XII, Décembre 1881, pp. 650–653.
- Emile Durkheim, « Analyse de l'Irréligion de l'avenir », Revue philosophique de la France et de l'étranger,1887.
- Vladimir Jankélévitch, « Deux philosophes de la vie : Bergson, Guyau » (1924), Premières et dernières pages, Paris, Seuil,pp. 13–63 1994.
- Jean-Claude Leroy, « Jean-Marie Guyau, précurseur de l'esthétique moderne », Semiosis, n°91-92, 1998.
- Annamaria Contini, « Vitalité et socialité de l'art: l'esthétique de Guyau », Sociétés, n°58,1997.
- Jean-Marc Ramos, « La version temporaliste du philosophe-poète Jean-Marie Guyau : du temps de l'ordre à la poésie du temps », Sociétés, n°58, 1997/4, pp. 57–68.
- Jordi Riba, « La récupération de Guyau par la pensée morale contemporaine : défense de l'anomie », Sociétés, n°58, 1997.
- Lucien Levy-Brulh, « À propos d'une étude sur Guyau, de Dauriac », Revue philosophique de la France et de l'étranger, 1892.
- Ilse Walther-Dulk, « Sur Guyau et Nietzsche », Sociétés, n°58, 1997.
- Hans Huguen Emane-Obame, La Distinction aristotélicienne άκολασίά-άκρασία et son rapport à la dualité amoralité-immoralité selon Jean-Marie Guyau, Mémoire de Master 2 Philosophie soutenu en septembre 2010 à l'Université Lille 3-Charles de Gaulle, sous la direction de Frédéric Worms.
