Jean-Victor Poncelet

Jean-Victor Poncelet
Date personale
Născut	1 iulie 1788 Metz, Franța
Decedat	22 decembrie 1867 Paris, Franța
Cetățenie	Franța
Ocupație	matematician politician fizician profesor universitar[*]​ inginer inginer militar[*]​
Locul desfășurării activității	Metz Paris
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Rezidență	Metz, mai târziu Paris
Domeniu	matematician, inginer
Instituție	École d’Application din Metz, Universitatea din Paris, École polytechnique
Alma Mater	École polytechnique lycée Fabert de Metz[*][[lycée Fabert de Metz (school in Metz, France)|​]]
Organizații	Société philomathique de Paris[*][[Société philomathique de Paris (organization)|​]] Academia Franceză de Științe Academia Maghiară de Științe Societatea Regală din Londra Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Berlin Academia de Științe din Torino[*]​
Conducător de doctorat	Gaspard Monge
Cunoscut pentru	contribuții în geometrie proiectivă
Semnătură

Jean-Victor Poncelet (n. 1 iulie 1788 - d. 22 decembrie 1867) a fost un matematician, inginer francez și director al celebrului institut de învățământ superior, École Polytechnique. Prin contribuțiile sale, a revigorat domeniul geometriei proiective, al cărui pionier a fost Gérard Desargues.

Printre contribuțiile sale notabile, putem menționa: aplicațiile în geometria proiectivă ale noțiunii de pol și polară, ale relației de conjugare armonică, studii asupra teoremei lui Feuerbach, asupra numerelor complexe sau despre principiul dualității în geometria proiectivă.

Biografie

A studiat la École Polytechnique. După obținerea diplomei, intră în corpul inginerilor militari. A participat la războaiele lui Napoleon împotriva Imperiului Țarist din 1812. Din nefericire, este capturat și ținut prizonier până în 1814.

Ca profesor, a predat mecanica la școala École d’Application din orașul natal, Metz. În această perioadă, publică lucrarea Introduction à la mécanique industrielle, în care prezintă unele îmbunătățiri la turbina cu gaze și cea hidraulică. A introdus denumirea lucru mecanic pentru mărimea produs dintre forță și deplasare.

Mai târziu, activează ca profesor la Facultatea de Științe din cadrul prestigioasei Universități din Paris, unde rămâne până în 1850, când se retrage din activitate. În acestă perioadă scrie Applications d'analyse et de géométrie, preconizată ca introducere la lucrarea sa anterioară, Traité des propriétés projectives des figures.

În onoarea lui Poncelet, în 1868 a fost instituit un premiu care îi poartă numele și care este acordat de către Academia Franceză de Științe celor care aduceau contribuții meritorii în matematica aplicată. De asemenea, o unitate de măsură pentru putere, utilizată în Franța înaintea introducerii calului putere îi poartă numele.

Contribuții

Construcţia unui triunghi echilateral conform teoremei Poncelet-Steiner

Teorema Poncelet-Steiner

Articol principal: Teorema Poncelet-Steiner.

În 1822, Poncelet sugerează următoarea afirmație: Toate construcțiile geometrice care se realizează doar cu rigla și compasul pot fi executate utilizând numai rigla, cu condiția să existe trasat un cerc și al cărui centru să fie cunoscut. Matematicianul elvețian Jakob Steiner demonstrează această teoremă în 1833.

Lucrări

• (1822) Traité des propriétés projectives des figures
• (1826) Cours de mécanique appliqué aux machines
• (1829) Introduction à la mécanique industrielle
• (1862/64) Applications d'analyse et de géométrie.

Legături externe

• en MacTutor Biography