Județul Vaslui (interbelic)

Județul Vaslui


stemă	amplasare

Provincie:

Moldova

Reședința:

Vaslui

Populație:
•Total 1930:

Locul
139.503 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
2.260 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

trei plăși

Județul Vaslui a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Vaslui.

Întindere

Județul se afla în partea central-estică a României Mari, în centrul regiunii Moldova. În prezent, cea mai mare parte a teritoriului lui este inclus în actualul județ Vaslui, părți mai mici fiind incluse în județele Iași și Bacău. Se învecina la nord cu județul Iași, la vest cu județul Roman, la est cu județul Fălciu, iar la sud cu județul Tutova.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în trei plăși:^[1]

Ulterior, teritoriul județului a fost reorganizat, fiind împărțit în alte trei plăși:

Plasa Movila lui Burcel (cu reședința la Codăești),
Plasa Peneș Curcanul (cu reședința la Pungești) și
Plasa Ștefan cel Mare (cu reședința la Negrești).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 139.503 locuitori, dintre care: 93,4% români, 3,6% evrei, 2,3% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 95,7% ortodocși, 3,6% mozaici, 0,2% romano-catolici ș.a.

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.310 locuitori, dintre care 72,5% români, 21,4% evrei, 3,0% țigani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 76,4% ortodocși, 21,4% mozaici, 1,1% romano-catolici ș.a.