Julius Döpfner
| Julius Döpfner | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Hausen(d), Bad Kissingen, Bavaria, Germania |
| Decedat | (62 de ani)[1][2][3][4][5] München, RFG[6] |
| Înmormântat | Catedrala din München |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Cetățenie |  Germania |
| Etnie | german |
| Religie | Biserica Catolică[7] |
| Ocupație | preot catolic[*] teolog[*] episcop catolic[*] |
| Locul desfășurării activității | Würzburg[8] Berlin[8] |
| Limbi vorbite | limba germană[1] limba franceză[9] |
| Funcția episcopală | |
| Premii | Ordinul de Merit al Bavariei[*] Knight Grand Cross in the Order of the Holy Sepulchre[*] Crucea de Mare Merit a Republicii Federale Germania[*] Ehrendoktor der Ludwig-Maximilians-Universität München[*] Ehrendoktor der Julius-Maximilians-Universität Würzburg[*] |
Modifică date / text  | |
.jpg)
Julius August Döpfner (n. 26 august 1913, Bad Kissingen, Bavaria - d. 24 iulie 1976, München) a fost episcop de Würzburg, arhiepiscop de Berlin în perioada 1957-1961, iar apoi arhiepiscop al Arhidiecezei de München și Freising.
Viața
[modificare | modificare sursă]În data de 29 octombrie 1939 a fost hirotonit preot la Roma. Între 1939-1941 a fost alumn al Universității Gregoriana din Roma. Acolo a obținut în 1941 titlul de doctor în teologie, cu o disertație despre învățătura cardinalului John Henry Newman. Papa Pius al XII-lea l-a numit pe 11 august 1948 episcop de Würzburg. În 1957 a devenit episcop de Berlin. În anul 1958 a fost ridicat la demnitatea de cardinal, devenind cel mai tânăr cardinal de la acea dată.
La Conciliul Vatican II
[modificare | modificare sursă]A avut un rol însemnat în mersul lucrărilor Conciliului Vatican II, fiind unul din cei patru cardinali moderatori ai conciliului. A fost considerat liderul progresiștilor la lucrările conciliare. Împreună cu papa Ioan al XXIII-lea a reușit articularea punctului de vedere conform căruia Biserica trebuie să se înnoiască mereu („ecclesia semper reformanda“).
În România
[modificare | modificare sursă]Regimul Nicolae Ceaușescu căuta o apropiere față de vest după invadarea Cehoslovaciei de către URSS în anul 1968. În acest context regimul comunist de la București a început tratative cu Agostino Casaroli, secretarul de stat al Vaticanului. Episcopului Áron Márton i-a fost ridicat domiciliul obligatoriu, iar arhiepiscopului Joseph Schubert i s-a permis plecarea din România.
În anul 1969 cardinalul Döpfner l-a primit în exil la München pe Joseph Schubert, arhiepiscopul romano-catolic de București. Acesta a murit câteva luni mai târziu. Slujba de înmormântare a fost oficiată de cardinalul Döpfner în data de 9 aprilie 1969, în Catedrala din München, în prezența nunțiului Corrado Bafile și a numeroși clerici romano-catolici exilați din România.[10]
În octombrie 1970 l-a primit la München pe patriarhul Justinian Marina.[11]
În anul 1971 a întreprins o vizită în România, ocazie cu care a fost primit de patriarhul Justinian Marina și de Dumitru Dogaru, președintele Departamentului Cultelor.[12] În data de 11 noiembrie 1971 Erwin Wickert, ambasadorul Republicii Federale Germania la București, a oferit o recepție în onoarea cardinalului Döpfner.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Julius Döpfner, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Julius Döpfner, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Julius Kardinal Döpfner, Munzinger Personen, accesat în
- ^ a b Julius August Döpfner, Find a Grave, accesat în
- ^ „Julius Döpfner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ a b „Julius Döpfner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Hieronymus Menges, Zum 80. Geburtstag des verstorbenen Erzbischofs Josef Schubert, Jahrbuch 1970 der Dobrudscha-Deutschen. Accesat la 27 decembrie 2019.
- ^ Dennis J. Dunn, Détente and Papal-communist Relations, 1962-1978, New York, 1979.
- ^ România liberă, Primire la Consiliul de Stat, 12 noiembrie 1971.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Karl Lehmann: Brückenbauer in einer Zeit des Übergangs. Julius Kardinal Döpfner zum Gedenken. Echter Verlag, Würzburg, 2013, ISBN 978-3-429-03659-1
- Stephan Mokry (Autor), Franz Xaver Bischof (Hrsg.), Manfred Weitlauff (Hrsg.), Kardinal Julius Döpfner und das Zweite Vatikanum. Ein Beitrag zur Biografie und Konzilsgeschichte (= Münchener kirchenhistorische Studien, Neue Folge, Band 3), Verlag W. Kohlhammer, Stuttgart 2016, ISBN 978-3-17-026704-6.
| Predecesor: Josef Frings |
Președintele Conferinței Episcopale din Germania 1965 - 1976 |
Succesor: Joseph Höffner |
| Predecesor: Joseph Wendel |
Arhiepiscop de München și Freising 1961 - 1976 |
Succesor: Joseph Ratzinger |
| Predecesor: Wilhelm Weskamm |
Episcop de Berlin 1957 - 1961 |
Succesor: Alfred Bengsch |
| Predecesor: Matthias Ehrenfried |
Episcop de Würzburg 1948 - 1957 |
Succesor: Josef Stangl |
