Frigyes Karinthy
Frigyes Karinthy | |
Frigyes Karinthy în 1938 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Karinthy Frigyes Ernő |
Născut | 25 iunie 1887 Budapesta, Austro-Ungaria |
Decedat | 29 august 1938 (la 51 de ani) Siófok, Ungaria |
Înmormântat | Cimitirul Kerepesi |
Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
Frați și surori | Ada Karinthi[*] |
Căsătorit cu | Judik Etel[*] (–) Böhm Aranka[*] (–) |
Copii | Karinthy Gábor[*] Ferenc Karinthy |
Cetățenie | Ungaria |
Religie | luteranism |
Ocupație | scriitor, jurnalist și traducător |
Limbi vorbite | Esperanto limba maghiară[1][2] |
Activitatea literară | |
Patronaj | Nyugat[*] Pesti Napló[*] |
Specie literară | poezie, teatru, povestire satirică, eseu |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Frigyes Karinthy (n. 25 iunie 1887 – d. 29 august 1938) a fost un scriitor, jurnalist și traducător maghiar.
Viața și activitatea
[modificare | modificare sursă]S-a născut și a trăit la Budapesta. A fost un scriitor satiric de mare succes, a scris romane, poezii, piese de teatru, eseuri. A lucrat la reviste, a tradus din A. A. Milne (Winnie-the-Pooh) și Mark Twain (Tom Sawyer). A avut doi fii, Gábor Karinthy (1914–1974) și Ferenc Karinthy (1921–1992), amândoi scriitori. Márton Karinthy (1949–), nepotul lui Frigyes Karinthy este scriitor și regizor de teatru.
După ce și-a luat bacalauratul a urmat cursurile la specializările matematică-fizică, litere, chirurgie. Cu toate că nu a absolvit nici o specializare, toată viața a fost interesat de descoperirile în știință.
Primul succes literar l-a avut la vârsta de 15 ani când i-a apărut nuvela Nászutazás a Föld középpontján keresztül (Călătorie de miere prin centrul Pământului), inspirat de Jules Verne. Scriitorul englez Jonathan Swift, considerat marele maestru, i-a influențat mai multe scrieri.
În 1936 a fost operat la creier de către renumitul profesor Herbert Olivecrona (Stockholm), ceea ce i-a inspirat scrierea romanului renumit Călătorie în jurul craniului meu. A murit în 1938.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- 1912: Oglinda care deformează ("Görbe tükör")
- 1912: Așa scrieți voi ("Igy irtok ti")
- 1916: Caricaturi literare de război ("Háborús irodalmi karikatúrák")
- 1926: Mâine dimineață ("Holnap reggel")
- 1937: Călătorie în jurul craniului meu ("Utazás a koponyám körül").
Traduceri în română
[modificare | modificare sursă]- Lucia Verona: Piesa Dimineața de mîine de Karinthy Frigyes – traducere din limba maghiară, reprezentată în 1996 la Teatrul din Baia Mare.
- Karinthy Frigyes: Două corăbii. Imaginea eului. Povestiri. Traducerea de Costache Anton și Eugen Habai. Prezentarea autorului de Kuczka Péter. (Colecția Povestiri Științifico-Fantastice, nr. 383). București: Editura Revista Știință și Tehnică, 1970, 32 p., Combinatul Poligrafic Casa Scânteii
- Karinthy Frigyes: Cele două suflete ale Oliviei. Schițe și scenete umoristice. Prefață și traducere: Aurel Buteanu. Ilustația copertei: Mihai György. (Biblioteca pentru toți, nr. 570). București: Editura Minerva., 1970, 390 p., Combinatul Poligrafic Casa Scânteii
- Karinthy Frigyes: Alo! Cine-i acolo? Povestiri umoristice. Traducere de Constantin Olariu. Coperta și illustrațiile Tia Peltz. București: Editura Albatros, 1972, 224 p.
- Karinthy Frigyes: Moartea hipnotică. Povestiri științifico-fantastice. Traducător: Costache Anton, Eugen Hadai. Prefață: Adrian Rogoz. Ilustrația copertei: Gh. Marinescu. București: Editura Albatros, 1975, 196 p (Colecția Povestiri Științifico-Fantastice, nr. 385)
- Karinthy Frigyes: Dați-mi voie, d-le profesor. Schițe umoristice. În românește de Aurel Buteanu. Prefață de Ștefan Luca. Coperta: Kazinczy G. Timișoara, Editura Facla, 1977, 287 p.
- Karinthy Frigyes: Dați-mi voie, domnule profesor. (Schițe) În românește de A. Bunteanu. București: Editura tineretului, 1961, (Combinatul Poligrafic, Casa Scânteii Stalin) 200 p., 25210 ex.
- Karinthy Frigyes: Călătorie în Faremido. Capillaria. În românește de Eugen Hadai. Prefață de Ion Hobana. Editura Forum, 1997. Republicat în 2005 de Editura Minerva, în colecția Ion Hobana Prezintă Maeștrii Anticipației Clasice.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Réthy Andor–Újvári Mária–Váczy Kálmánné: Romániai magyar könyvkiadás 1960–1986 (Editare de cărți maghiare în România 1960–1986) Acces online Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biografia în engleză