Kurt Gödel

Kurt Gödel
Date personale
Nume la naștere	Kurt Friedrich Gödel
Născut	28 aprilie 1906 Brünn, Austro-Ungaria
Decedat	14 ianuarie 1978 (71 de ani) Princeton, New Jersey, SUA
Înmormântat	cimitirul Princeton[*]​
Cauza decesului	sinucidere (subnutriție[*]​)
Căsătorit cu	Adele Gödel[*][[Adele Gödel (Austrian dancer)|​]]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii (aprilie 1948–14 ianuarie 1978)  Austria (1929–)  Cisleithania (1906–1918)  Cehoslovacia (1918–1929)
Religie	creștinism
Ocupație	matematician filozof cadru didactic universitar[*]​ informatician fizician
Locul desfășurării activității	Brno
Limbi vorbite	limba germană limba engleză
Activitate
Rezidență	Austria
Domeniu	teoria mulțimilor logică matematică filosofie analitică matematică fizică teoria relativității logică predicate logic[*][[predicate logic (subfield of logic)|​]] filozofie filozofia matematicii
Număr Erdős	3
Instituție	Universitatea Princeton Universitatea din Viena Universitatea Notre Dame Institute for Advanced Study
Alma Mater	Universitatea din Viena
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Franceză de Științe Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Conducător de doctorat	Hans Hahn[*][[Hans Hahn (matematician austriac)|​]]
Cunoscut pentru	teoremele de incompletitudine ale lui Gödel[*]​ Gödel's completeness theorem[*][[Gödel's completeness theorem (fundamental theorem in mathematical logic)|​]] Gödel numbering[*][[Gödel numbering (assignment of each symbol and well-formed formula of a formal language a unique natural number)|​]] Von Neumann–Bernays–Gödel set theory[*][[Von Neumann–Bernays–Gödel set theory (axiomatic set theory)|​]] Gödel metric[*][[Gödel metric (solution of Einstein field equations)|​]] constructible universe[*][[constructible universe (particular class of sets which can be described entirely in terms of simpler sets)|​]] Gödel's ontological proof[*][[Gödel's ontological proof (Gödel's formalization of the ontological argument for the existence of God using modal logic)|​]] Gödel's β function[*][[Gödel's β function (type of function)|​]] Gödel-incomplete machine[*][[Gödel-incomplete machine |​]] Gödel's speed-up theorem[*][[Gödel's speed-up theorem |​]] Gödel logic[*][[Gödel logic |​]] Gödel's second incompleteness theorem[*][[Gödel's second incompleteness theorem |​]] Godel's first incompleteness theorem[*][[Godel's first incompleteness theorem (mathematical sentence)|​]] Gödel operation[*][[Gödel operation |​]]
Premii	Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*]​ (1974) Josiah Willard Gibbs Lectureship[*][[Josiah Willard Gibbs Lectureship (American mathematics award (1923-))|​]] (1951) honorary doctorate from Princeton University[*][[honorary doctorate from Princeton University |​]] doctor honoris causa al Universității din Viena[*]​ Albert Einstein Award[*][[Albert Einstein Award (award in theoretical physics)|​]] (1951) membru străin al Royal Society[*]​ (1968)
Semnătură

Kurt Gödel (n. 28 aprilie 1906, Brünn, Austro-Ungaria – d. 14 ianuarie 1978, Princeton, New Jersey, SUA) a fost un logician, matematician și filozof austriac care în 1940 a emigrat în SUA, unde a activat în continuare, fiind considerat matematician american.

Biografie

S-a născut în Austro-Ungaria, într-o familie de etnie germană. Tatăl său, proprietar al unei fabrici de textile era catolic, iar mama protestantă. Copilul a fost botezat în religia mamei sale, iar la vârsta de 12 ani, după prăbușirea imperiului, devine cetățean cehoslovac, dar la 23 de ani solicită cetățenia austriacă. În 1938, când Germania nazistă a anexat Austria, Gödel devine cetățean german.

Încă din tinerețe s-a dovedit avid pentru cunoaștere și, cu toate că era pasionat pentru limbi străine, la 18 ani intră la Universitatea din Viena, unde studiază matematica și filozofia. Participând la un seminar al lui Moritz Schlick, unde se studia Introduction to Mathematical Philosophy a lui Bertrand Russell, devine interesat de logica matematică. Ulterior, avea să declare că acest domeniu este „o știință deasupra tuturor, care conține ideile și principiile care stau la baza tuturor științelor”.

Activitate științifică

Gödel are cercetări fundamentale în matematică și logică: teorema completitudinii calculului cu predicate, metoda aritmetizării meta-matematicii, teorema incompletitudinii sistemelor formale, teorema imposibilității demonstrării necontradicției sistemelor formale cu mijloacele sistemului însuși, prima definiție a funcției recursive generale.

Aceste teoreme au fost inspirate din opera logică a lui Leibniz și au arătat că rolul formalizării matematice introduse de David Hilbert este de nerealizat. Prima teoremă are însemnătate logică și conține importante implicații de ordin filozofic, fiindcă arată imposibilitatea unei formalizări complete a gândirii umane. A stabilit că în orice sistem deductiv, destul de implicat pentru a include raționamente aritmetice, există teoreme matematice care pot fi nerezolvabile în cadrul sistemului (nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate).

Teoremele de incompletitudine ale lui Gödel pun evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. În prima perioadă a activității sale, Gödel a făcut parte din Cercul de la Viena. Mai târziu a criticat subiectivismul lui Russell și al altora în problemele filosofice ale logicii moderne.

Gödel a studiat și algebra logicii a lui Boole. A demonstrat că ipoteza conținutului nu vine în contradicție cu sistemul de axiome ale teoriei mulțimilor, dacă acest sistem nu este contradictoriu în sine. Ocupându-se în mod special cu dezvoltarea logicii matematice, a demonstrat că necontradicția unui formalism care include logica obișnuită și aritmetica nu poate fi realizat cu simple instrumente care se mențin în cadrul formalismului însuși. Deci în demonstrarea necontradicției aritmeticii trebuie să intervină considerații care să depășească cadrul strict finit în sens clasic.

Gödel s-a ocupat și cu teoria modelelor.

Este unul din subiectele best-seller-ului Gödel, Escher, Bach (1979), pentru care lui Douglas Hofstadter i s-a acordat Premiul Pulitzer.

Cu problemele abordate de Gödel s-a ocupat și matematicianul român C. Constantinescu în memoriul Semnificația rezultatelor lui Gödel pentru teoria sistemelor formale, lucrare apărută în Cercetări Filosofice nr. 2/1963.

Scrieri

• 1931: Über formal unentscheidbare Satze der Principia Mathematica und verwandter Systeme;
• 1939: Beweis der allgemeine Cantorschen Kontinuumvermutung mit den Zermeloschen Axiomen der Mengenlehre;
• 1940: The consistency of the continuum hypothesis (Princeton).

Alte articole

• Listă de oameni din Brno

Legături externe

• en Biografie la MacTutor History
• en Biografie la Encyclopedia Britannica
• en Stanford Encyclopedia of Philosophy