Sari la conținut

László Kiss (actor, 1919–1968)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane cu același nume, vedeți László Kiss (dezambiguizare).
László Kiss
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sighișoara, Mureș, România Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani) Modificați la Wikidata
Târgu Mureș, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
poet
dramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară
limba română Modificați la Wikidata
Prezență online

László (Laci) Kiss (n. , Sighișoara, Mureș, România – d. , Târgu Mureș, România) a fost un actor, poet, prozator și dramaturg român de etnie maghiară.[1] A lucrat inițial ca ziarist și a scris poezii, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit actor la Teatrul Secuiesc din Târgu Mureș, făcând parte din trupa acestui teatru până la sfârșitul vieții.[2][3]

S-a născut la 13 mai 1919 în orașul Sighișoara din Transilvania,[2][4][5] ca fiu al soților Gábor Kiss și Róza Pallós.[5] Tatăl său a fost arhivarul comitatului Târnava-Mică.[5] László Kiss a urmat liceul la Mediaș, obținând diploma de bacalaureat la Târgu Mureș în 1937. A lucrat ca funcționar la Oradea și apoi, după absolvirea Școlii de Jurnalism, a fost redactor la cotidienele Brassói Lapok⁠(hu)[traduceți] (Brașov, 1937-1938) și Keleti Újság⁠(hu)[traduceți] (Cluj, 1937-1940), la agenția de știri MTI (Budapesta, 1942-1943) și la ziarul Szabad Szó (Târgu Mureș, 1944-1945).[5] Articolele sale prezentau viața grea a oamenilor simpli de pe teritoriul Transilvaniei.[5] Kiss vorbea și citea fluent din limbile română, germană, franceză și italiană.[5]

A început să scrie poezii încă din tinerețe,[2] mânat, potrivit propriei mărturii, de un spirit revoluționar, și la vârsta de 20 de ani a publicat cartea de poezii Önmagam ellen (Târgu Mureș, 1939),[1][3][4][5] care a avut parte de o recenzie călduroasă din partea poetului și ziaristului Jenő Kovács Katona.[5] A publicat ulterior un volum de nuvele intitulat Jó reggelt! (1956)[3][5] și a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română.[5]

Talentul său actoricesc a fost remarcat de regizorul Miklós Tompa,[2][6] care l-a angajat la 1 septembrie 1947[5] ca actor la Teatrul Secuiesc din Târgu Mureș (în maghiară Székely Színház), ce fusese recent înființat.[1][2][4][5] László Kiss a debutat pe scenă în anul 1947 în rolul regelui Andrei al II-lea al Ungariei[3] din spectacolul Bánk bán după József Katona[2][3] și a făcut parte din colectivul Teatrului Secuiesc până la sfârșitul vieții.[2][3][4][5] Potrivit actriței Duci Szabó, László Kiss era un om foarte politicos și, de aceea, era iubit de toată lumea, inclusiv de András Csorba și László Tarr, care nu erau prietenoși.[6]

A fost un actor cu un fizic robust, care a contrastat adesea cu personajele sensibile și pline de empatie pe care le-a interpretat.[2] A obținut cele mai mari succese scenice atunci când a interpretat personaje populare, pentru care s-a pregătit extrem de atent prin analiza textului original (în cazul textelor traduse) pentru înțelegerea situației, prin studierea replicilor și comportamentului scenic și prin observarea obiceiurilor și vorbirii specifice.[5] Printre rolurile interpretate în cursul carierei sale pot fi menționate Lennie din Șoareci și oameni de John Steinbeck, Szíplégény din Chef boieresc de Zsigmond Móricz, Szemere Bertalan din Făclia de Gyula Illyés, Pampon din D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, Bryant din Rădăcini de Arnold Wesker, Mitrici din Puterea întunericului de Lev Tolstoi[2][3] și regele Andrei al II-lea al Ungariei din Banul Bánk de József Katona.[1] A jucat, de asemenea, în filmele românești Pădurea spînzuraților (1965) și Castelanii (1967).[3]

În afara activității sale actoricești, László Kiss s-a remarcat și ca dramaturg.[2] A scris două piese de teatru: Vihar a havason (Furtună în munți, 1952), împreună cu Dezső Kováts, și Kutyavásár (1974).[2] Furtună în munți, care evocă lupta comună a muncitorilor forestieri români și maghiari din zona Mureșului, a fost prezentată pentru prima oară în 1952 pe scena Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș și a fost distinsă cu Premiul de Stat al Republicii Populare Române.[2][5] Comedia în versuri Kutyavásár, care nu fusese publicată, a fost reprezentată, acompaniată cu muzica lui Mátyás Kozma, pe scena Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara[5] pe 25 noiembrie 1974,[7] la mult timp după moartea autorului.[5] László Kiss a fost pasionat și de artele plastice, realizând picturi, caricaturi și obiecte ceramice.[6] Locuia împreună cu mama sa în condiții modeste pe Strada Berăriei și avea acolo un cuptor uriaș de lut, în care crea multe sculpturi, fiind interesat mai mult de artă decât de aspectele materiale ale vieții.[6]

A murit în 14 ianuarie 1968[1][4][8] (sau, după altă sursă, la 7 ianuarie 1968)[2] la Târgu Mureș, la vârsta de 48 de ani,[1][2][4] în urma unui infarct[1] suferit în culise,[9][10] în timpul repetițiilor pentru spectacolul Platonov (Platonov szerelmei) după Anton Cehov, în care interpreta rolul colonelului Trilețki.[5] Spectacolul, regizat de György Harag, a avut premiera pe 11 ianuarie 1968.[11]

  • Önmagam ellen: Versek (poezii, Szilágyi Nyomda kiadása, Târgu Mureș, 1939), 48 p.;
  • Vihar a havason (piesă în trei acte, coautor Dezső Kováts, 1953; tradusă în română ca Furtună în munți de Alexandru Kirițescu și Aurel Bontaș, 1954);
  • Jó reggelt! (nuvele, Târgu Mureș, 1956);
  • Alexander Tietz, Az aranyhajú lovas. Bánáthegyi mesék (prelucrare din germană de László Kiss a poveștilor din cartea Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen a lui Alexander Tietz, Ifjúsági Könyvkiadó [Editura Tineretului], București, 1967);
  • Kutyavásár (comedie în versuri, nepublicată, dar reprezentată în premieră în 1974).

Roluri în piese de teatru

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f g Magyar életrajzi lexikon IV: 1978–1991 (A–Z). Ágnes Kenyeres (ed.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6422-X  
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n Magyar színházművészeti lexikon. György Székely (red.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6635-4  
  3. ^ a b c d e f g h István Katona Szabó, „Színházi kislexikon (1944–1981)”, în A Hét évkönyve, 1982, București, 1982, pp. 216-217.
  4. ^ a b c d e f Ana Todea, Portrete mureșene. Dicționar biobibliografic, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2013, p. 227. ISBN: 978-973-0-14068-2
  5. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Géza Gergely (), „Marosvásárhelyi alapítók – Színjátszó személyek”, A Hét évkönyve, București, accesat în  
  6. ^ a b c d Éva Ferencz, „In memoriam Kiss László :: Marosvásárhelyi Nemzeti Színház”, Nemzetiszinhaz.ro, accesat în  
  7. ^ „Kutyavásár - Temesvári Csiky Gergely Színház”, Határon Túli Színházak, accesat în  
  8. ^ Colectivul Teatrului de stat din Tg.-Mureș, „Kiss László”, în Steaua roșie, anul XX, nr. 12 (3055), marți 16 ianuarie 1968, p. 3.
  9. ^ ***, „Kiss László”, în Contemporanul, anul XXII, nr. 4 (1111), vineri 26 ianuarie 1968, p. 4.
  10. ^ ***, „Teatru”, în Flacăra, anul XXVII, nr. 5 (661), sâmbătă 27 ianuarie 1968, p. 14.
  11. ^ „Platonov :: Teatrul Național Târgu-Mureș”, Nemzetiszinhaz.ro, accesat în  
  • Jenő Kovács Katona, „Új erdélyi költő”, în Korunk, nr. 7-8/1939.
  • Zsolt Gálfalvi, „Vihar a havason”, în Utunk, nr. 39/1953.
  • Jenő Szentimrei, „Vihar a havason”, în Igaz Szó, nr. 5/1953; republicat în vol. Vallomások, Târgu Mureș, 1956, pp. 291–303.
  • Péter Marosi, „Két novellista – egy kérdés. [Sőni Pál és Kiss László]”, în Igaz Szó, nr. 7/1954.
  • István Polgár, „Búcsú egy nyugtalan embertől”, în Utunk, nr. 5, 2 februarie 1968.
  • Géza Gergely, „Kiss László”, în Igaz Szó, nr. 12/1969.
  • ***, „Ki írja meg?”, în A Hét, 28 martie 1975.
  • Personalități mureșene. Schițe bibliografice, Târgu Mureș, 1981, p. 97.
  • Magyar életrajzi lexikon III (A–Z), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1981. ISBN: 963056422X
  • A Hét évkönyve, 1982.
  • György Székely (red. șef), Magyar színházművészeti lexikon, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1994. ISBN: 963-05-6635-4
  • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés, Ed. Kriterion, București, vol. 3 (Kh-M), 1994.
  • A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-1970, Argumentum Kiadó, Budapesta, 1996. - 2 vol. - vol. 1: Partea generală: Autori: A-K.-XXVIII, 512 p.; vol. 2: Autori: K-Z; Index, pp. 515-970.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]