Sari la conținut

Léa Seydoux

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Léa Seydoux

Seydoux, Cannes 2014
Date personale
Nume la naștereLéa Hélène Seydoux-Fornier de Clausonne[1]
Născută (39 de ani)
Paris, Franța
PărințiHenri Seydoux[*]​
Valérie Schlumberger[*][[Valérie Schlumberger (French writer, actress and philanthropist)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriCamille Seydoux[*][[Camille Seydoux (French stylist)|​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[2] Modificați la Wikidata
OcupațieActriță, model
Limbi vorbitelimba franceză[3]
limba engleză Modificați la Wikidata
Ani de activitate2005–prezent
Alte premii
cavaler al Ordinului Național de Merit[*]​ (2022)
Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*]​ (2016)
Trophée Chopard[*][[Trophée Chopard (French film award for young actresses and actors (2001-))|​]] Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Léa Seydoux (; născută Léa Hélène Seydoux-Fornier de Clausonne; n. , Paris, Île-de-France, Franța) este o actriță franceză. Ea și-a început cariera în actorie în industria franceză de film, apărând în filme precum The Last Mistress (2007) și On War (2008). Ea a atras pentru prima oară atenția publicului când a fost nominalizată la Premiul César pentru performanța din The Beautiful Person (2008) și când a câștigat ”Trophée Chopard”, premiu acordat actorilor nou-veniți, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes.

De atunci, ea a apărut și în câteva filme de la Hollywood, precum Inglourious Basterds (2009), Robin Hood (2010), Midnight in Paris (2011) și Mission: Impossible – Ghost Protocol (2011). În industria franceză, ea a fost nominalizată pentru a doua oară la Premiul César pentru rolul din Belle Épine (2010), iar a treia și ultima nominalizare la Premiul César a venit pentru rolul din Farewell, My Queen (2012).

În 2013, Seydoux a captat atenția pe scară largă când i-a fost acordat premiul Palme d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, pentru rolul din filmul aclamat Blue Is the Warmest Colour. Ea a mai câștigat și un premiul Lumière, dar a mai fost nominalizată și la premiile BAFTA în anul următor. În octombrie 2014, a primit rolul lui Madeleine Swann, următoarea ”fată Bond”, în filmul Spectre, al 24-lea film James Bond, care s-a lansat în 2015.[4][5]

Tinerețe

[modificare | modificare sursă]

Seydoux s-a născut în 1985, fiind fiica afaceristului Henri Seydoux și a filantropistei Valérie Schlumberger. Ea s-a născut la Passy, în al 16-lea arondisment al Parisului, dar a crescut în Saint-Germain-des-Prés, al 6-lea arondisment al Parisului. Ea are cinci frați mai mici și o soră mai mare, Camille, care lucrează ca stilistul ei.[6] Ambii părinți ai ei sunt descendenți de alsacieni. Tatăl ei este stră-strănepotul afaceristului și inventatorului Marcel Schlumberger, în timp ce mama sa este strănepoata fratelui lui Marcel, Maurice Schlumberger.[7][8] Părinții lui Seydoux au divorțat pe când ea avea trei ani și erau în mare parte plecați de acasă,[9] mama ei în Africa, iar tatăl ei cu afaceri, și, deoarece făcea parte dintr-o familie mare, ea "s-a simțit pierdută în mulțime... Eram foarte singură când eram copil. Aveam mai mereu impresia că eram orfană."[10] Datorită implicării familiei ei în lumea publică, Seydoux a crescut împreună cu oameni precum fotograful Nan Goldin, muzicienii Lou Reed și Mick Jagger, precum și cu designerul Christian Louboutin.[10] Timp de șase ani, ea a mers într-o tabără de vară în America, la insistențele tatălui ei, care a vrut ca ea să învețe engleza.[11][12] A fost crescută după regulile stricte ale protestanților,[13] dar nu este religioasă.[14]

Bunicul meu, Jérôme, nu s-a interesat niciodată de cariera mea. [Familia mea] nu a făcut nimic pentru a mă ajuta. Și nici nu am cerut ajutorul, vreodată.

“
”
 – Seydoux infirmând sugestiile cum că legăturile familiei au ajutat-o în carieră.[15]

Familia Seydoux este cunoscută în Franța. Bunicul ei, Jérôme Seydoux, este șeful companiei de film Pathé;[16] unchiul ei, Nicolas Seydoux, este șeful companiei Gaumont Film Company;[16] celălalt unchi al ei, Michel Seydoux, tot producător de film, este președintele clubului Lille OSC; iar tatăl ei este președinte-executiv al companiei franceze de wireless Parrot.[10] În ciuda legăturilor cu lumea publică, familia ei nu a manifestat niciun interes și nici nu a ajutat-o în cariera ei cinematografică.[9][10] Ea nu a avut nicio dorință de a juca pe când era copil. Ea a vrut însă să fie cântăreață la operă,[14][17] studiind muzica la Conservatorul din Paris.[18]

Mama ei, Valérie Schlumberger, este o fostă actriță, acum filantropistă, și fondatoarea CSAO (Compania Senegalului și a Africii de Vest), care promovează munca artiștilor africani. Seydoux a lucrat, într-un timp, ca model pentru linia de bijuterii Jokko. Schlumberger, care a locuit în Senegal pe timpul adolescenței, este și fondatoarea organizației caritabile ASAO (Asociația pentru Senegal și Africa de Vest), dar și a Empire des enfants, un centru pentru copiii orfani din Dakar.[10][14]

Seydoux a declarat că tinerețea ei s-a simțit ciudat pentru ea: "Oamenilor le plăcea de mine, dar m-am simțit mereu la locul nepotrivit."[13] Încă îngrijorată de timiditatea ei, Seydoux a confirmat că a avut o criză de anxietate în timpul Festivalului Internațional de Film de la Cannes din 2009.[19]

Cariera de model

[modificare | modificare sursă]
Léa Seydoux și Adèle Exarchopoulos la Premiile César 2014

Seydoux a lucrat ca model pentru numeroase magazine și branduri, dar ea se vede "mereu ca o actriță",[18] nu ca un model.[17][20] Ea a participat în reclama "Dangerous Liaison" a lui Levi's, dar și în alte câteva editoriale foto, inclusive pentru Vogue Paris, American Vogue, Numéro, L'Officiel, CRASH, Another Magazine și revista W. Seydoux a făcut parte din colecția Resort (2012) a celor de la Prada, dar a realizat și un pictorial nud în revista pentru bărbați Lui.[9]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Seydoux a declarat că filmările pentru Blue Is the Warmest Colour au făcut-o să-și pună la întrebare sexualitatea: "Bineînțeles că am făcut asta, să mă întreb. Eu, ca ființă umană... Nu poți spune că este nimic, filmând acele scene. Bineînțeles că m-am întrebat. Dar, nu am avut nicio revelație."[21]

Onoruri

[modificare | modificare sursă]

În 2016, Seydoux a fost onorată cu Ordinul Cavaleresc de Arte și Litere.[22]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]
An Titlu Rol Regizor Note
2006 Mes copines Aurore Sylvie Ayme
2007 La Consolation Camille Nicolas Klotz Scurtmetraj
2007 The Last Mistress Olivia Catherine Breillat
2007 13 French Street Jenny Jean-Pierre Mocky
2008 On War Marie Bertrand Bonello
2008 Les Vacances de Clémence Jackie Michel Andrieu
2008 Des poupées et des anges Gisèle Nora Hamdi
2008 The Beautiful Person Junie Christophe Honoré Premiul Trophée Chopard pentru revelația feminină a anului, premiu din cadrul Festivalul Internațional de Film de la Cannes
Nominalizare—Premiul César pentru Cea Mai Promițătoare Actriță
Nominalizare—Étoiles d'or du cinéma français
Nominalizare—Premiul Lumière
2009 Lourdes Maria Jessica Hausner
2009 Des illusions Fata de la metrou Etienne Faure
2009 Inglourious Basterds Charlotte LaPadite Quentin Tarantino Diferite premii din partea Societăților Americane de Film
2009 Plein sud Léa Sébastien Lifshitz
2010 Robin Hood Isabella de Angoulême Ridley Scott
2010 Petit tailleur Marie–Julie Louis Garrel Scurtmetraj
2010 Sans laisser de traces Fleur Grégoire Vigneron
2010 Belle Épine Prudence Friedmann Rebecca Zlotowski Nominalizare—Premiul César
2010 Roses à crédit Marjoline Amos Gitai
2010 Mysteries of Lisbon Blanche de Montfort Raúl Ruiz
2011 Midnight in Paris Gabrielle Woody Allen Diferite nominalizări din partea Societăților Americane de Film
2011 Mission: Impossible – Ghost Protocol Sabine Moreau Brad Bird
2011 Time Doesn't Stand Still Elle Asa Mader
Benjamin Millepied 		Scurtmetraj
2011 Le roman de ma femme Ève Jamshed Usmonov Nominalizare—Prix Romy Schneider
2012 Farewell, My Queen Agathe-Sidonie Laborde Benoît Jacquot Premiul Cabourg pentru cea mai bună actriță
Nominalizare—Premiul César
2012 Sister Louise Ursula Meier Premiul Cabourg pentru cea mai bună actriță
2013 Blue Is the Warmest Colour Emma Abdellatif Kechiche Diferite premii și nominalizări din partea Societăților internaționale de Film
2013 Grand Central Karole Rebecca Zlotowski Premiul Lumières pentru cea mai bună actriță
2013 Prada: Candy Candy Wes Anderson
Roman Coppola 		Scurtmetraj
2014 Beauty and the Beast Belle Christophe Gans
2014 The Grand Budapest Hotel Clotilde Wes Anderson Diferite premii și nominalizări din partea Societăților Americane de Film
2014 Saint Laurent Loulou de la Falaise Bertrand Bonello
2015 Jurnalul unei cameriste
(Journal d'une femme de chambre) 		Célestine Benoît Jacquot
2015 The Lobster Conducătoare a singuraticilor Yorgos Lanthimos
2015 Spectre Madeleine Swann Sam Mendes
2016 It's Only the End of the World Suzanne Xavier Dolan
2021 Nu e vreme de murit Madeleine Swann Cary Joji Fukunaga

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Léa Seydoux, la belle énigme”. Elle France. . Accesat în . 
  2. ^ „Léa Seydoux”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ „Move over Rihanna, actress Léa Seydoux is the new Bond girl”. The Independent. . Accesat în . 
  5. ^ „Léa Seydoux is the new Bond girl”. Harper's Bazaar Australia. . Accesat în . 
  6. ^ „Getting Ready for the Cannes Film Festival with Léa Seydoux”. Vogue. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Les Echos (). „20. Les Schlumberger-Seydoux”. Les Échos. France. Accesat în . 
  8. ^ „Profil d'un personnage – Société Genevoise de Généalogie”. Gen-gen.ch. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b c „Léa Seydoux interview for Blue is the Warmest Colour”. The Daily Telegraph. . Accesat în . 
  10. ^ a b c d e „L'agent provocateur: meet Léa Seydoux, star of Blue is the Warmest Colour”. London Evening Standard. . Accesat în . 
  11. ^ „Five Minutes With Lea Seydoux”. W Magazine. octombrie 2012. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Léa Seydoux on the Agony of Filming Blue Is the Warmest Color”. Esquire. . Accesat în . 
  13. ^ a b Vicente, Álex (). „Léa Seydoux, la nueva musa de la nouvelle vague”. S Moda El País (în Spanish). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ a b c Paola Genone (). „Léa Seydoux: "je suis une femme virile"”. L'Express (în French). Accesat în . 
  15. ^ Juan Pedro Quiñonero (). „Léa Seydoux, la nueva sex symbol del cine francés”. ABC (în Spanish). Accesat în . 
  16. ^ a b „Léa Seydoux, parcours d'une audacieuse”. L'Express (în French). Groupe Express-Roularta. . Accesat în . 
  17. ^ a b „The many layers of Léa Seydoux”. The Independent. . Accesat în . 
  18. ^ a b „Berlin 2012: Cafe Chat With 'Farewell, My Queen' Star Lea Seydoux (Q&A)”. The Hollywood Reporter. . Accesat în . 
  19. ^ „Léa Seydoux: la rencontre”. Le Nouvel Observateur (în French). Atlaséco (11): 48–55. . ISSN 0029-4713. Accesat în . 
  20. ^ Topel, Fred. Cannes Roundtable: Lea Seydoux on Blue is the Warmest Colour, CraveOnline, 26 May 2013
  21. ^ „L'agent provocateur: meet Léa Seydoux, star of Blue is the Warmest Colour”. London Evening Standard. . Accesat în . 
  22. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Léa Seydoux
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Léa_Seydoux&oldid=16719216