Larisa Șorban
| Larisa Șorban | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Graz, Republica Austriacă |
| Decedată | 2002 (75 de ani) Cluj-Napoca, România |
Modifică date / text  | |
Larisa Șorban (n. 30 ianuarie 1926, Graz, Austria – d. 2002, Cluj-Napoca) a fost o prim-balerină a Operei Naționale din Cluj.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A ajuns în România ca refugiată. A studiat cu Roman Morawski (Cursaru, p. 113) și apoi, cu Oleg Danovski. A fost a treia soție a istoricului de artă Raoul Șorban și a păstrat numele lui după divorț.[1]
A fost prim-balerină a Operei Naționale din Cluj. Rolurile sale cele mai cunoscute au fost Giselle, Coppélia, Esmeralda[2], Odette-Odile („Lacul lebedelor”), Cenușăreasa, Anotimpurile, Menaru („Întoarcerea din adâncuri” de Mihail Jora), Paraschiva („Domnișoara Nastasia” de Cornel Trăilescu), Femeia în negru („Strigătul”, de Jozsef Hencz); a fost solistă de balet în operele Aida, Faust, Gioconda, Lakmé; a realizat ocazional coregrafii la Opera clujeană („Liliacul”, 1991).[3] La Opera Maghiară din Cluj a dansat în piesele „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev, „Macul roșu” de Reinhold Glier (NOTĂ Iorga, 107), „Romeo și Julieta” de Prokofiev[4]. La București, a dansat în „Călărețul de aramă” de Glier (1953 și 1954)[5].
A obținut premiul I la concursurile naționale de balet din 1953, 1955, 1957, alături de Irinel Liciu și de Valentina Massini[6].
După pensionare (1977) (NOTĂ Cursaru, p. 113), a predat la Liceul de Coregrafie clujean, printre discipolele sale fiind și Simona Noja, devenită prim-balerină a Operei din Viena.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cursaru, p. 113.
- ^ Iorga, p. 76.
- ^ O. L. Cosma, op. cit., loc. cit.
- ^ Cursaru, p. 114.
- ^ Cursaru, p. 115.
- ^ Cursaru, p. 116.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Lucian Cursaru, 1984, Paravan cu iriși, Editura Muzicală, București, p. 111-121
- Alexandru Iorga, 1999, Pagini din istoria baletului românesc (memorialistică), Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 76, 77, 107
- Alexandru Iorga, 2001, Dicționar de dans, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 309
- Octavian Lazăr Cosma, 2011, Opera Română din Cluj, vol. II, Editura Charmides, Bistrița, p. 32 (foto), 35, 44, 48, 49, 52, 86, 87, 119, 128, 130, 139 (foto), 149 (foto), 151, 163, 170, 171 (foto), 202, 229, 235, 250, 251 (foto), 254, 259, 263, 282 (foto), 283, 296, 297, 299, 301, 334, 546, 678.