Sari la conținut

Laurențiu Profeta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Laurențiu Profeta
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[3][2] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etnieevreică Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București[1], Universitatea din București[1], Conservatorul din Moscova[*][1]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalMuzica ușoară românească  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Meritul Cultural
Ordinul Muncii clasa a III-a[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Laurențiu Profeta (n. 12 ianuarie 1925, București, d. 22 august 2006)[5] a fost un compozitor român evreu în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală.

A studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, cu Ioan Dumitru Chirescu la disciplina teorie și solfegiu, cu Paul Constantinescu (armonie), Alfred Mendelsohn[6] (contrapunct, compoziție), Silvia Căpățână (pian), Vasile Popovici (istoria muzicii) și la Conservatorul de la Moscova.

Laurențiu Profeta a fost pasionat și de filozofie, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filozofie din București pe care a absolvit-o.

În particular a studiat cu Alfred Mendelsohn – compozitie și cu Florica Musicescu – pian. Datorită rezultatelor foarte bune în facultate, a obținut o bursă de perfecționare la Conservatorul Ceaikovski din Moscova, unde a studiat cu Messner - compoziție, Golubev - polifonie, Bercov - armonie și cu Zukerman - forme muzicale.

Între anii 1949 și 1953 a îndeplinit funcția de director adjunct al Societății Române de Radiodifuziune, apoi a fost șeful Direcției de muzică din cadrul Ministerului Culturii (1953-1955; 1959-1961).[7]

Pasionat de literatură și filozofie, a publicat articole în Revista Muzica, Studii de Muzicologie în ziarele Scânteia, Contemporanul, România Liberă, Flacăra etc.

A susținut conferințe, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare (Roma, 1962).

A făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale reprezentând Romania la Paris, Roma, Viena, Berlin, Praga, Bruxelles etc.

A compus muzica filmului „De-aș fi Peter Pan” (1991).

A scris și un musical pentru Teatrul Evreiesc de Stat, despre un cunoscut Păcală iudeu, „Hershale”.[8]

În anul 1993 la Teatrul Național de Operă și Balet din Chișinău a fost montat de regizorul Mihai Timofti spectacolul "Peter Pan" de L. Profeta, unde au participat elevii Liceului de muzică "Eugen Coca" / "Ciprian Porumbescu" și soliștii teatrului.[9] [10]

Muzică de film

[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul „George Enescu” (1946)
  • Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[11]
  • Ordinul Muncii clasa a III-a (13 octombrie 1953) pentru contribuția sa la „munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie⁠(d)[12]
  • Premiul III de compoziție „George Enescu” (1953)
  • Mențiune la Concursul international al Festivalului Internațional al Tineretului de la Viena (1959)
  • Premiul III, Mamaia (1969)
  • Ordinul Meritul Cultural clasa a – III – a (1969)
  • Premiul Uniunii Compozitorilor (1968, 1969, 1977, 1984)
  • Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1999)
  • Premiul I la Festivalul Național de Cântece pentru Copii de la Cairo (1999)
  • Diploma de excelență pentru întreaga activitate (Festivalul Mamaia, 2000)[13]
  1. ^ a b c d https://www.radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-laurentiu-profeta/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Laurențiu Profeta, Musicalics 
  3. ^ a b Laurenţiu Profeta, Autoritatea BnF 
  4. ^ Laurențiu Profeta, Discogs, accesat în  
  5. ^ „Biografii ale unor mari români Laurențiu Profeta”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Laurențiu Profeta - un trubadur al timpului său
  7. ^ „Laurențiu Profeta s-a stins din viață”. Accesat în .  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
  8. ^ „Realitatea evreiască - Nr. 296-297 (1096-1097) -6 mai - 5 iunie 2008” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ M. Timofti cu participanții spectacolului "Peter Pan" de L. Profeta după premieră (1993)
  10. ^ Video - (1993) Opera "Peter Pan" de L. Profeta (Regia artistică: Mihail Timofti)
  11. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 110.
  12. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 447.
  13. ^ „Laurentiu Profeta - un trubadur al timpului sau”. Accesat în .  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Daniela Caraman-Fotea, Laurențiu Profeta. În oglinda timpului. Mărturii, documente, amintiri, Ed. Muzicală, București, 2011