Sari la conținut

Limba engleză veche

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Engleza veche
Englisc
RegiuniAnglia, Scoția sudică
Număr de vorbitoriModificați la Wikidata
Perioadă de existențăsecolul V-1066
Sistem de scrierealfabetul latin (variantă engleză)
Tipologie lingvisticăSVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
ISO 639-2ang
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
ang[1]  Modificați la Wikidata
SILang
Extras
Fæder ure, þu þe eart on heofonum, si þin nama gehalgod, tobecume þin rice, gewurþe þin willa, on eorðan swa swa on heofonum, urne gedæghwamlican hlaf syle us to dæg, and forgyf us ure gyltas, swa swa we forgyfað urum gyltendum, and ne gelæd þu us on costnunge, ac alys us of yfele soþlice. Amen.
Puteți vizita Wikipedia în engleza veche.
Această pagină poate conține caractere Unicode

Engleza veche (sau anglo-saxonă, engleza veche englisc) este o formă timpurie a limbii engleze, vorbită în părți ale Angliei și Scoției actuale între secolul V și secolul XII. Este o limbă germanică de vest, deci îndeaproape legată de frizona veche și saxona veche. A fost puternic influențată de nordica veche. Este și legată de germana și neerlandeza. „Beowulf” este o capodoperă a literaturii anglo-saxone.