Limba siriacă
| Limba siriacă ܠܫܢܐ ܣܘܪܝܝܐ | |
| Data apariției | 1 d.Hr. |
|---|---|
| Număr de vorbitori | Nu mai Există. Este acum Arabă |
| Dispariție | 1300 |
| Sistem de scriere | Syriac[*] Estrangela[*]  |
| Clasificare | |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | syc[1] |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | syc[1] |
| Puteți vizita Wikipedia în Limba siriacă. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba siriacă (în siriacă: ܣܘܪܝܝܐ suryāyā) este o limbă semitică care a fost vorbită în Orientul Mijlociu. Limba siriacă este urmașa limbii arameice care în perioada sa de apogeu se vorbea în tot Cornul Abundenței.
Evoluție
[modificare | modificare sursă]
Evoluția limbii siriace poate fi grupată în trei faze distincte:
- Siriacă antică — Limba din orașul Osroene (în siriacă: ܡܠܟܘܬܐ ܕܒܝܬ ܥܣܪܐ ܥܝܢܐ, ܥܝܢܐ, transliterat: Malcuṯā(e) dî-Bēt ʿŌsrā(e) ʿAînē(e)). (1-476)
- Siriacă medie — «Literar», se subdivide în:(476-802)
- Siriacă medie occidentală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor sirieni și maroniți.
- Siriacă medie orientală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor caldeeni și asirieni.
- Siriacă modernă — Grup de dialecte arameice ce a murit cu reminiscențe ale limbii clasice. (802-1300)
Fonologie
[modificare | modificare sursă]Consolante
[modificare | modificare sursă]Fonologic, ca alte limbi Nord-vest Semitice, Siriaca are 22 consoane. Fenoamele consonante sunt:
| Transliterare | e | b | g | d | h | u | z | ḥ | ṭ | i | q | l | m | n | s | a | p | ț | q | r | ș | t |
| Nume | ܐܵܠܲܦ݂ | ܒܹ݁ܝܬ݂ | ܓ݁ܵܡܲܠ | ܕ݁ܵܠܲܬ݂ | ܗܹܐ | ܘܲܘ | ܙܲܝܢ | ܚܹܝܬ݂ | ܛܹܝܬ݂ | ܝܘܿܕ | ܟ݁ܵܦ݂ | ܠܵܡܲܕ݂ | ܡܝܼܡ | ܢܘܼܢ | ܤܸܡܟ݁ܲܬ݂ | ܥܹܐ | ܦܹ݁ܐ | ܨܵܕ݂ܹܐ | ܩܘܿܦ݂ | ܪܹܝܫ | ܫܝܼܢ | ܬ݁ܲܘ |
| Literă | ܐ | ܒ݁، ܒ݂ | ܓ | ܕ | ܗ | ܘ | ܙ | ܚ | ܛ | ܝ | ܟ | ܠ | ܡ | ܢ | ܣ | ܥ | ܦ | ܨ | ܩ | ܪ | ܫ | ܬ |
| Pronunție (Fenom AFI) | e | b, v | g, ɣ | d, ð | h | u | z | ħ | tˤ | i | k, x | l | m | n | s | ʕ | p, f | sˤ | q | r | ʃ | t, θ |
| Înțeles | bou | casă | cămilă | ușă, poartă (gură pește) | fereastră | cârlig | armă | gard | roată | braț | palmă | băț, nuia | ape | șarpe | djed | ochi | gură | drept (bidon) | maimuță | cap | dinte | semn |
Fonetic, sunt câteva variații în pronunțarea limbii siriace în formele ei variate. Siriaca Clasică are două fluxe majore de pronunție: vestic și estic.
Variații de alfabet
[modificare | modificare sursă]| Unicode | Estrangelo (clasic) | Madenhoyo (estic) | Serto (vestic) | Denumire Literă |
|---|---|---|---|---|
| ܐ |  |
 |
 |
Olaf |
| ܒ |  |
 |
 |
Bet |
| ܓ |  |
 |
 |
Gomal |
| ܕ |  |
 |
 |
Dolad |
| ܗ |  |
 |
 |
Hēh |
| ܘ |  |
 |
 |
Uau |
| ܙ |  |
 |
 |
Zain |
| ܚ |  |
 |
 |
Hēt |
| ܛ |  |
 |
 |
Teth |
| ܝ |  |
 |
 |
Iud |
| ܟ |  |
 |
 |
Kof |
| ܠ |  |
 |
 |
Lomad |
| ܡ |  |
 |
 |
Miem |
| ܢ |  |
 |
 |
Nuen |
| ܣ |  |
 |
 |
Semkat |
| ܥ |  |
 |
 |
'Ein |
| ܦ |  |
 |
 |
Fe |
| ܨ |  |
 |
 |
Țode |
| ܩ |  |
 |
 |
Qof |
| ܪ |  |
 |
 |
Rieș |
| ܫ |  |
 |
 |
Șien |
| ܬ |  |
 |
 |
Tau |
Vocalize
[modificare | modificare sursă]Se folosesc clustere de vocalizare ◌ pentru plasarea unei vocale însă în tabelul care va urma vom folosi o literă din alfabet pentru a ușura wikizarea.
Tabel de vocalizare folosind litera ܐ pentru plasarea vocalei:
| transliterare | ah | eeh | eh | ih | oh | ooh | ee |
| vocala | ܐܵ | ܐܸ |
ܐܹ |
ܐܲ | ܐܿ | ܘ݂ | ܐܼ |
| pronunție | eā | eę | eē | ey | eơ | uō | ei |
Valoare Numerică
[modificare | modificare sursă]După adoptarea obiceiului din cultura greacă, în a doua parte din sec. II d.Hr. literele semitice au fost utilizate pentru a denota numere.
| literă | valoare numerică | literă | valoare numerică | literă | valoare numerică |
|---|---|---|---|---|---|
| ܐ | 1 | ܝ | 10 | ܩ | 100 |
| ܒ | 2 | ܟ | 20 | ܪ | 200 |
| ܓ | 3 | ܠ | 30 | ܫ | 300 |
| ܕ | 4 | ܡ | 40 | ܬ | 400 |
| ܗ | 5 | ܢ | 50 | ܢܿ | 500 |
| ܘ | 6 | ܣ | 60 | ܣܿ | 600 |
| ܙ | 7 | ܥ | 70 | ܥܿ | 700 |
| ܚ | 8 | ܦ | 80 | ܦܿ | 800 |
| ܜ | 9 | ܨ | 90 | ܨܿ | 900 |
Istoric
[modificare | modificare sursă]Literatură Aramaică Siriacă
[modificare | modificare sursă]
ܛܽܘܒ݂ܰܝܗܽܘܢ ܠܰܐܝܠܶܝܢ ܕ݁ܰܕ݂ܟ݂ܶܝܢ ܒ݁ܠܶܒ݁ܗܽܘܢ ܕ݁ܗܶܢܽܘܢ ܢܶܚܙܽܘܢ ܠܰܐܠܳܗܳܐ ܀
Ṭûḇa·i·hûun lā·eilêin dā·ḏîkêin bî·lêb·hûun: dî·hênûun nê·ḥâzûun lā·Elôhôe ..
ܛܘܼܒܲܝܗܘܿܢ ܠܐܲܝܠܹܝܢ ܕܲܕ݂ܟܹܝܢ ܒܠܸܒ̇ܗܘܿܢ܄ ܕܗܸܢ݂ܘܿܢ ܢܸܚܙܘܿܢ ܠܐܲܠܵܗܵܐ ܀
ṯūovē·i·hūon lē·eilęin đē·dîcęin ɓî·lęɓ·hūon đî·hęnūon nę·ĥâzūon lē·Elāhāe ..
'Bunătate lor acelor de curați în inimă lor, de acei vor vedea lui Dumnezeu (Dumnezeului).'
În secolul al III-lea, în Edessa s-a început folosirea dialectului aramaic siriac ca limbă religioasă. Nu există dovezi căci adoptarea dialectului siriac a limbii poporului Asirian, era să efectueze misiune. Mult efort a fost făcut pentru producerea unei traduceri autoritative a Bibliei în siriacă, numită Peshitta (ܦܫܝܛܬܐ Peșīṭtā). La acea vreme, Efrem Sirianul producea cea mai prețuită colecție de poezie și teologie în aramaică siriacă.
- ^ a b Language
- ^ Și în tradiția liturgică creștină bizantină, cel de-al treilea antifon constă din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, ca în tradiția liturgică iudaică care constă în iertăciuni (șehilot) combinate cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri care se regăsesc în Predica de pe Munte.