Limni Stymfalia
| Limni Stymfalia | |
  | |
| Poziția | Peloponez[*] Grecia |
|---|---|
| Coordonate | 37°51′19″N 22°27′32″E / 37.855278°N 22.458889°E |
| Suprafață | 1.309 ha[1]  |
| Cod Natura 2000 | GR2530002 |
Modifică date / text  | |
Limni Stymfalia este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[3]) din Grecia întinsă pe o suprafață de 1.283,13 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Limni Stymfalia este situat la coordonatele 37°51′30″N 22°27′48″E / 37.858203°N 22.463337°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Limni Stymfalia a fost declarat sit de importanță comunitară în august 1996 pentru a proteja 53 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
- arie de protecție specială avifaunistică (în octombrie 2002)[3]
- arie specială de conservare (în martie 2011)[2][4][5]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 4 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Galerii de Salix alba și de Populus alba.[5]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[4]
- păsări (46): fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), lăstunul mare (Apus apus), stârc cenușiu (Ardea cinerea), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), bătăuș (Calidris pugnax), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), lebădă de vară (Cygnus olor), lăstun de casă (Delichon urbicum), egretă mică (Egretta garzetta), Emberiza caesia, presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), piciorong (Himantopus himantopus), rândunică (Hirundo rustica), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Leiopicus medius, sitar de mâl (Limosa limosa), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), rață fluierătoare (Mareca penelope), prigoare (Merops apiaster), codobatura galbenă (Motacilla flava), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis), viespar (Pernis apivorus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), Spatula clypeata, turturică (Streptopelia turtur), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus)
- pești (1): Pelasgus stymphalicus
- reptile (6): șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys rivulata, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni), Testudo marginata, elaphe situla (Zamenis situla)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de plante, 5 specii de păsări, 5 specii de amfibieni, 10 specii de mamifere, 13 specii de reptile.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=GR2530002 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Law 3937/29-3-11 (OJ 60 A)
- ^ a b JMD HP 37338/1807/E103/6-9-2010 (OJ 1495 B)
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Limni Stymfalia”. Accesat în .
- ^ a b „Limni Stymfalia”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .