Sari la conținut

Linux-libre

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Linux-libre
Freedo, official mascot of Linux-libre
penguinul Freedo, mascota nucleului Linux-libre
Linux-libre
Nucleul Linux-libre 3.0.66-1
DezvoltatorProiectul GNU
Alexandre Oliva[*][[Alexandre Oliva (Brazilian software programmer, member of the Free Software Foundation, founder of the FSFLA, and Linux-libre maintainer)|​]]  Modificați la Wikidata
Programat înC și limbaj de asamblare
Familie SOUnix-like
StareActiv
Dată lansare inițialăfebruarie 20, 2008; acum 16 ani, 10 luni și 3 zile (2008-02-20)[1]
Ultima versiune stabilă6.12-rc7-gnu[2]  Modificați la Wikidata din
Repozitorgit://linux-libre.fsfla.org/releases.git Modificați la Wikidata
Platforme suportatex86-64, i386, ia32, ARM (Parabola), MIPS (Debian), m68k,[3] RISC-V,[4] IBM POWER8 și mai noi[5]
Tip de nucleuMonolitic
LicențăGPL v2
Prezență online
www.fsfla.org/ikiwiki/selibre/linux-libre/
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Linux-libre este o versiune modificată a nucleului Linux care nu conține bloburi binare, cod obscurcat sau cod sub licențe proprietare . [6] Bloburile binare sunt componente software fără cod sursă disponibil. În nucleul Linux, acestea sunt utilizate în principal pentru imaginile de firmware proprietare. Deși sunt în general redistribuibile, bloburile binare nu oferă utilizatorului libertatea de a audita, modifica sau, de a redistribui versiunile modificate. Proiectul GNU încearcă să mențină Linux-libre în sincronizare cu nucleul principal Linux .

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Nucleul Linux a început să includă bloburi binare în 1996. [7] Lucrarea de a elimina bloburile binare a început în 2006 cu gNewSense find-firmware și gen-kernel. Această lucrare a fost dusă mai departe de către distribuția BLAG Linux în 2007, când s-au născut deblob și Linux-libre. [8] [9]

Linux-libre a fost lansat pentru prima dată de Fundația pentru Software Liber din America Latină, apoi aprobat de Fundația pentru Software Liber [10] ca o componentă valoroasă pentru distribuțiile Linux complet libere. A devenit un pachet GNU în martie 2012. [11] Alexandre Oliva este menținătorul proiectului.

Îndepărtarea firmware-ului proprietar

[modificare | modificare sursă]
Sigla GNU cu Freedo, mascota Linux-libre

Metode

[modificare | modificare sursă]

Procesul de eliminare este realizat prin utilizarea unui script numit deblob-main. [12] Acest script este inspirat de cel folosit pentru gNewSense. Jeff Moe a făcut modificări ulterioare pentru a îndeplini anumite cerințe pentru utilizarea sa cu distribuția BLAG Linux și GNU . Există un alt script numit deblob-check, [13] care este folosit pentru a verifica dacă un fișier sursă kernel, un patch sau un fișier sursă comprimat mai conține software care este suspectat a fi proprietar.

Beneficii

[modificare | modificare sursă]

Pe lângă efectul intenționat principal de a rula un sistem numai cu software liber, consecințele practice ale eliminării firmware-ului dispozitivului pe care utilizatorul nu are voie să îl studieze sau să modifice au atât efecte pozitive, cât și negative.

Îndepărtarea firmware-ului dispozitivului poate fi considerată un avantaj pentru securitate și stabilitate, atunci când firmware-ul nu poate fi auditat pentru erori, pentru probleme de securitate și pentru operațiuni rău intenționate, cum ar fi ușile secrete sau când firmware-ul nu poate fi remediat de către întreținătorii nucleului Linux înșiși, chiar și dacă cunosc probleme. Este posibil ca întregul sistem să fie compromis de un firmware rău intenționat și, fără capacitatea de a efectua un audit de securitate pe firmware-ul furnizat de producător, chiar și o eroare nevinovată ar putea submina siguranța sistemului care rulează. [14]

Efecte secundare

[modificare | modificare sursă]

Dezavantajul eliminării firmware-ului proprietar din nucleu este că va cauza pierderea funcționalității anumitor dispozitive care nu pot funcționa fără acel firmware proprietar. Acest lucru afectează anumite plăci de sunet, video, tuner TV și de rețea (în special cele wireless), precum și alte dispozitive. Când este posibil, firmware-ul este înlocuit de programe libere, [15] cum ar fi openfwwf [16]b43, carl9170 [17] și ath9k_htc [18] pentru driverele plăcilor wireless.

Disponibilitate

[modificare | modificare sursă]

Codul sursă și pachetele precompilate ale nucleului Linux deblobat sunt disponibile direct din distribuțiile care folosesc scripturile Linux-libre. Freed-ora este un subproiect care pregătește și menține pachete RPM bazate pe Fedora. [19] Există, de asemenea, pachete precompilate pentru Debian [20] și distribuții derivate, cum ar fi Ubuntu. [21]

Distribuții

[modificare | modificare sursă]
Parabola GNU/Linux-libre folosește Linux-libre ca nucleu implicit și este livrat cu pachetele linux-libre-tools. [22]

Distribuții în care Linux-libre este nucleul implicit

[modificare | modificare sursă]

Considerate distribuții mici

Distribuții în care Linux-libre a fost nucleul implicit

Distribuții care compilează un nucleu Linux liber

[modificare | modificare sursă]

Aceste distribuții nu folosesc pachetul Linux-libre, ci în schimb elimină complet blob-urile binare din nucleul Linux principal, pentru a face Linux-libre. Sursa este apoi compilată, iar nucleul Linux liber rezultat este utilizat implicit în aceste sisteme:

  • Trisquel (Scriptul deblob Linux-libre este folosit în timpul dezvoltării sale [24] [25] ).

Istoric

Linux-libre ca nucleu alternativ

[modificare | modificare sursă]

Distribuții în care Linux nu este nucleul implicit utilizat dar care propun Linux-libre ca nucleu alternativ:

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ blag-announce (). „[blag-devel] linux-libre”. Accesat în . 
  2. ^ 6.12-rc7-gnu (în engleză), , accesat în  
  3. ^ „Index of /pub/linux-libre/freesh/dists/freesh/main/binary-m68k”. linux-libre.fsfla.org. Accesat în . 
  4. ^ „Index of /pub/linux-libre/freesh/dists/freesh/main/binary-riscv64”. linux-libre.fsfla.org. Accesat în . 
  5. ^ „Index of /pub/linux-libre/freesh/dists/freesh/main/binary-ppc64el”. linux-libre.fsfla.org. Accesat în . 
  6. ^ Free Software Foundation (2013), Directory.fsf.org, retrieved 5 January 2014
  7. ^ Take your freedom back, with Linux-2.6.33-libre FSFLA, 2010.
  8. ^ Alexandre Oliva: Linux-libre and the prisoners’ dilemma FSFLA, 2009.
  9. ^ jebba: BLAG :: View topic - Linux Libre Arhivat în , la Wayback Machine. BLAG forums, 2008.
  10. ^ Free Software Foundation. „Linux (BLOB free version)”. Free Software Directory. Accesat în . [...] in the interest of freedom, we are providing a link to a version of the kernel in which this proprietary code has been removed so that it is entirely free software 
  11. ^ Oliva, Alexandre (). „GNU Linux-libre 3.3-gnu is now available” (Mailing list). Accesat în . 
  12. ^ Free Software Foundation Latin America. „How it is done”. Linux-libre, Free as in Freedo. Accesat în . 
  13. ^ „fsfla - Revision 8200: /software/linux-libre/scripts”. Free Software Foundation Latin America. Accesat în . 
  14. ^ Delugré, Guillaume (). Reversing the Broacom NetExtreme's Firmware (PDF). hack.lu. Sogeti. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ „LinuxLibre:Devices that require non-free firmware”. LibrePlanet. . Accesat în . 
  16. ^ „OpenFWWF - Open FirmWare for WiFi networks”. unibs.it. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „en:users:drivers:carl9170 [Linux Wireless]”. kernel.org. 
  18. ^ „en:users:drivers:ath9k_htc [Linux Wireless]”. kernel.org. 
  19. ^ Free Software Foundation Latin America. „Linux-libre's Freed-ora project”. Accesat în . Freed-ora is a sub-project that prepares and maintains 100% Free RPMs that track Fedora's non-Free kernels 
  20. ^ Millan, Robert (). „Linux-libre for Debian Lenny”. [Debian Mailing Lists] Announcements for developers (Mailing list). Accesat în . 
  21. ^ Gündüz, Ali. „Uncle Gnufs' World Famous Home Baked Free Kernel Shoppe”. aligunduz.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Parabola GNU/Linux-libre - linux-libre-tools (x86_64) - Group Details”. parabola.nu. Accesat în . 
  23. ^ „Porting ProteanOS to a New Platform – ProteanOS”. 
  24. ^ „Documentation | Trisquel GNU/Linux - Run free!”. 
  25. ^ https://trisquel.info/en/wiki/how-trisquel-made
  26. ^ Index of downloads, ututo.org, retrieved 16 February 2017
  27. ^ Bruce Byfield (). „Linux-libre project meets rocky reception”. Linux.com. SourceForge, Inc. 
  28. ^ „/gnewsense/packages-parkes/linux-2.6 : contents of debian/README.gNewSense at revision 16”. gnu.org. Accesat în . 
  29. ^ Fossi, Damián (). „Linux-libre: Resumen del proyecto” [Linux-libre: Project summary]. Forja (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Arch Linux (). „AUR (en) linux-libre”. AUR. Accesat în . 
  31. ^ „::[FSFLA]:: GNU Linux-libre's Freed-ora project”. www.fsfla.org. Accesat în . 
  32. ^ O'Kelly, Tim (). „Bug 266157”. Gentoo's Bugzilla. Gentoo Linux. Accesat în . 
  33. ^ „Linux-libre”. Install Gentoo Wiki. Gentoo Linux. . Accesat în . 
  34. ^ „FreeSlack”. freeslack.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „installation [FreeSlack Wiki]”. freeslack.net. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Linux-libre&oldid=15761938