Listă de regi franci
Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) și, mai târziu, Dinastia Carolingiană. Este greu de realizat o ordonare cronologică a conducătorilor franci, deoarece, în conformitate cu obiceiurile vechi germanice, ținutul era frecvent împărțit între fiii unui conducător, la moartea sa, și apoi reunit. Pentru explicații mai detaliate vezi articolul franci.
La moartea lui Clovis, regatul a fost împărțit între cei patru fii ai săi:
| Soissons | Paris | Orleans | Reims |
| Chlothar I 511-561 | |||
| Chlothar I 511-561 |
Chlothar(din Soissons) a preluat în cele din urmă controlul asupra celorlalte trei regate după moartea fraților săi (și a succesorilor lor). După moartea sa, regatul a fost din nou împărțit între cei patru fii ai săi:
| Soissons (Neustria) | Paris | Orleans (Burgundia) | Metz (Austrasia) |
|---|---|---|---|
Chlothar al II-lea a învins-o pe Brunhilda și moștenitorii ei și a reunificat regatul. Totuși, în a creat subregatul Austrasia, pentru a împăca anumite forțe și a asigura granițele. Fiul și succesorul său, Dagobert I a continuat această mișcare, numind sub-regi pentru Aquitania în 629 și Austrasia în 634.
| Neustria și Burgundia | Aquitania | Austrasia |
|---|---|---|
| Neustria și Burgundia | Austrasia | ||
|---|---|---|---|
| |||
| Neustria și Burgundia | Austrasia | ||
|---|---|---|---|
|
| ||
| |||
- Vezi Listă de Maior Domus.
Carolingienii au fost inițial prefecți sub regii merovingieni în sub-regatul Austrasiei, și apoi în statul franc reunificat:
- Pepin cel Bătrân (580-640), Prefect al Austrasiei 623-629, 639-640
- Ansegisel (602-685), Prefect al Austrasiei 629-639
- Grimoald (616-662), fiul lui Pepin, prefect al Austrasiei 643-657
- Pepin cel Mijlociu (640-714), fiul lui Ansegisel, prefect al Austrasiei 679-714, din 688 ca Duce și Prinț al francilor conducător de facto al întregului regat
- Carol Martel (690-741), prefect al Austrasiei 717-741, din 718 al întregului regat
- Carloman (716-754), prefect al Austrasiei 741-747
- Pepin cel Tânăr (714-768), prefect al Neustriei 741-751, din 747 prefect al Austrasiei
Când Pepin cel Tânăr a devenit rege, Carolingienii au succedat dinastiei merovingiene:
- Pepin cel Tânăr (714-768), 751-768
- Carol cel Mare (742-814), 768-814 (inițial doar Neustria, Aquitania, Austrasia de nord)
- Carloman I 768-771 (Burgundia, Allemania, Austrasia de sud)
- Ludovic cel Pios (778-840), 814-840
- Lothar I (795-855), 817-855 (până în 840 sub tatăl său)
Regatul franc a fost apoi împărțit prin Tratatul de la Verdun din 843 între fiii lui Ludovic cel Pios. Tabelul următor prezintă doar conducătorii celor trei subdiviziuni, care au fost baza regatelor ulterioare ale Franței și Germaniei, nu și Italia.
|
Francii occidentali (în cele din urmă Franța) |
Francii orientali (în cele din urmă Germania) | |
|---|---|---|
|
Numele marcate cu * nu au fost carolingieni, dar se înrudesc de departe cu dinastia.
După aceasta, Dinastia Capețiană a condus Franța. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi francezi. |
După moartea lui Lothar în 855, ținutul său a fost împărțt între fiii săi:
Regii Lotharingiei
Carol cel Pleșuv a pretins Lotharingia la moartea nepotului său și a fost încoronat rege la Metz, dar fratele său, Ludovic Germanul s-a opus, și, în 870, Tratatul de la Meersen a împărțit Lotharingia între cei doi frați, și în continuare între succesorii acestora. În 880, Tratatul de la Ribemont a acordat întreaga Lotharingie lui Ludovic cel Tânăr, fiul lui Ludovic Germanul.
După aceasta, Lotharingia a fost înglobată de Regatul Răsăritean și de Sfântul Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani. |
După aceasta, Conrad al Franconiei a domnit între 911 și 918, și a fost urmat de Dinastia Ottoniană saxonă. Aceste evenimente sunt considerate începutul Regatului Germaniei și a Sfântului Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani. |