Louise Elisabeth de Orléans
Elisabeta | |
Regină a Spaniei | |
Regina Elisabeta de Jean Ranc, 1724 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Louise Élisabeth d'Orléans |
Născută | Paris, Regatul Franței |
Decedată | (32 de ani)[1][2][3] Paris, Regatul Franței |
Înmormântată | Église Saint-Sulpice, Paris, Franța |
Părinți | Filip, Duce de Orléans Françoise-Marie de Bourbon |
Frați și surori | Louise Diane de Orléans Charlotte Aglaé de Orléans Marie Louise Élisabeth de Orléans Angélique de Froissy[*] Philippine Élisabeth de Orléans Louise Adélaïde de Orléans Louis d'Orléans, Duce de Orléans Jean Philippe d'Orléans[*] |
Căsătorită cu | Ludovic I al Spaniei |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | reina consorte de España[*] |
Limbi vorbite | limba franceză |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | regină consoartă |
Familie nobiliară | Casa de Bourbon Casa de Orléans |
Domnie | |
Domnie | 15 ianuarie 1724 – 31 august 1724 |
Modifică date / text |
Louise Élisabeth d'Orléans (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Paris, Regatul Franței) a fost soția regelui Ludovic I al Spaniei. În țara ei de adopție, este cunoscută ca Luisa Isabel de Orléans. A avut una dintre cele mai scurte domnii din istoria europeană, din cauza morții premature a soțului ei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Louise Élisabeth d'Orléans a fost una din cele șapte fiice ale lui Filip, Duce de Orléans, "Regent al Franței" și ale soției lui Françoise-Marie de Bourbon. Mama ei era fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei sale Madame de Montespan. Era cunoscută sub numele Elisabeta.
Ca membră a Casei de Bourbon Louise Élisabeth era prințesă de sânge însă pentru că mama ei era nelegitimă, deși recunoscută, Louise Élisabeth și surorile sale nu erau și petite-fille de France.
S-a născut la Palatul Versailles și a fost a patra fiică supraviețuitoare (prima, Mademoiselle de Valois a murit la un an după naștere). Înainte de căsătorie era cunoscută sub titulatura Mademoiselle de Montpensier. A crescut alături de un frate și cinci surori. Era foarte apropiată de fratele ei, Louis d'Orléans, Duce de Chartres la naștere, care, după moartea tatălui lor în 1723, a moștenit titlul de Duce de Orléans.
Începând cu anul 1715, tatăl ei era de facto conducător al Franței ca regent în timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea. În 1718 a izbucnit Războiul Cvadruplei Alianțe dintre Franța și Spania. În 1720, regele Filip al V-lea al Spaniei a dorit să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre fiicele regentului.
Căsătorie
[modificare | modificare sursă]În acel timp singurele fiice necăsătorite ale regentului erau Louise Élisabeth și Philippine Élisabeth. Mai târziu s-a decis ca amândouă să se căsătorească cu doi infanți ai Spaniei. Prin urmare, în 1721, la vârsta de 12 ani, Louise Élisabeth s-a căsătorit în noiembrie printr-o ceremonie care a avut loc la Paris.[4]
În ciuda primirii reci a familiei regale spaniole, în special din partea Elisabetei de Parma, mama vitregă a soțului ei, a avut loc încă o ceremonie de căsătorie la Lerma, la 20 ianuarie 1722. Zestera ei a fost de 4 milioane de livre.[5]
Sora ei, Philippine Élisabeth, s-a logodit cu Infantele Carlos al Spaniei, un alt moștenitor la tronul Spaniei însă căsătoria n-a mai avut loc iar sora sa a fost trimisă înapoi în Franța unde a murit la vârsta de 19 ani.
Ca soție a moștenitorului Spaniei, Louise Élisabeth a primit titlul de Prințesă de Asturias. La 15 ianuarie 1724, Filip al V-lea abdică în favoarea fiului său mai mare, care va deveni regele Ludovic I al Spaniei. Louise Élisabeth a devenit regină a Spaniei însă după numai 7 luni de domnie Ludovic a murit de variolă. Pentru că a murit fără să lase moștenitori iar fratele său mai mic, Ferdinand, era prea mic pentru a domni singur, tatăl lui a revenit pe tron. După decesul soțului ei, Louise Élisabeth a stat o vreme la curtea de la Madrid, apoi, la cererea mamei ei s-a întors în Franța.
A fost obligată să trăiască liniștită la Paris, departe de curtea vărului ei Ludovic al XV-lea. Ca văduvă a regelui Spaniei a primit o pensie anuală de 600.000 de livre de la stat, totuși Spania nu a plătit deoarece căsătoria a fost anulată.[4]
A locuit la Castelul Vincennes și la Palatul Luxembourg, unde a murit în 1742. A fost înmormântată la biserica Saint-Sulpice din Paris unde fratele ei vitreg Louis Charles de Saint-Albin era episcop.
Arbore genealogic
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Louise Elisabeth de Orléans, Find a Grave, accesat în
- ^ Princess Louise Elisabeth d'Orléans, Genealogics
- ^ Louise Elizabeth d'Orléans, The Peerage, accesat în
- ^ a b Nouvelle biographie générale
- ^ Réimpression de l'ancien Moniteur seule histoire authentique et inaltérée
|