Mănăstirea Săpânța-Peri
| Mănăstirea Săpânța-Peri | |
 Mănăstirea Săpânța-Peri (imagine de ansamblu) | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil |
| Tip | maici |
| Țara | România |
| Localitate | Săpânța, județul Maramureș |
| Coordonate | 47°97′94.5602″N, 23°69′71.3802″E |
| Ctitor | paroh Grigore Lutai |
| Istoric | |
| Sfințire | 1997 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Săpânța-Peri este un așezământ monahal din Transilvania, aflat pe teritoriul nordic al satului Săpânța din județul Maramureș. Ea contiună tradiția vechii mănăstiri ortodoxe din Peri ale cărei ruine se găsesc acum în zona localității Hrușovo din Ucraina.
.jpg)
În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Mai bine de 300 de ani, această biserică de piatră a fost folosită ca sediu al Episcopiei Române a Maramureșului, fiind ulterior ridicat de către meșterul Ioan Macarie un lăcaș care să servească drept loc de rugăciune pentru comunitatea greco-catolică din împrejurimi[1]. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail[2]. La Mănăstirea Peri au fost traduse și copiate în limba română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. În anul 1404, o seamă de nobili români au reîntărit posesiunea Mănăstirii, pomenind de donația anterioară a lui Balc și Drag: trei sate (Taras, Criva și Peri) și o moară "în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa". "Iar după moartea lor, și Dumitru voievod și fratele său Alexandru.
Meșter au întărit în fața noastră mănăstirii aceste stăpâniri din uricul lor", spune hrisovul[3].
Evenimentele istorice au dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.
Mănăstirea Săpânța-Peri a fost înființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș[4]. Ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoș, Mănăstirea Săpânța Peri a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, inițial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de șapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur. Construcția se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina[5]. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind Stavrofora Agnia Ciuban[6].
Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița sau Sibiu.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Parcul dendrologic „Livada” -
Biserica de lemn -
Turla -
Altarul de vară -
Imagine de ansamblu
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ https://financiarul.ro/2013/07/29/manastirea-peri-din-sapanta-cea-mai-inalta-manastire-de-lemn-din-lume/ Arhivat în , la Wayback Machine. Mănăstirea Peri din Săpânța – cea mai înaltă biserică de lemn din lume, 19.09.2018
- ^ https://pelerinaje.md/2017/02/17/stiati-ca-manastirea-peri-din-maramures-este-cea-mai-inalta-biserica-de-lemn-din-lume/ Arhivat în , la Wayback Machine. Știați că… Mănăstirea Peri din Maramureș este cea mai înaltă biserică de lemn din lume?, accesat 19.09.2018
- ^ Ivanciuc Teofil. „Acte medievale românești emise la Sighet”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ https://www.calebatuta.ro/manastirea-sapanta-peri/p635 Mănăstirea Săpânța – Peri, accesat 19.09.2018
- ^ https://romaniamea.org/romania-la-pas/manastirea-peri-din-sapanta-biserica-din-lemn-considerata-cea-mai-inalta-din-lume/ Arhivat în , la Wayback Machine. Mănăstirea Peri din Săpânța – biserica din lemn considerată cea mai înaltă din lume, accesat 19.09.2018
- ^ http://ziarullumina.ro/sapanta-peri-manastirea-continuitatii-79080.html Săpânța Peri, mănăstirea continuității, accesat 19.09.2018
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Istoricul Mănăstirii Săpânța-Peri, preot Grigore Lutai
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Un releu al harului din piatra si lemn, Lumea credinței - anul III, nr. 2(19)
- Minunile de la Sapanta[nefuncțională], 18 august 2007, Adrian Bucurescu, România liberă
- Săpânța Peri, mănăstirea continuității Arhivat în , la Wayback Machine., 17 februarie 2013, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- Cea mai mare biserică de lemn din lume stă de veghe pe pământ românesc Arhivat în , la Wayback Machine., 5 iunie 2009, Raluca Brodner, Ziarul Lumina