Macedonia (Grecia)

Acest articol descrie o regiune din Grecia de azi. Pentru alte sensuri v. articolul Macedonia.

Macedonia

Μακεδονία

— regiune geografică și regiune istorică —

Drapel

Sigiliu

Macedonia (Grecia)

Poziția geografică în Grecia

Coordonate: 40°45′00″N 22°53′59″E / 40.75°N 22.89972222°E

Țară

Grecia

Atestare

1913

Numit după

Macedonia Antică

Reședință

Salonic

Suprafață

- Total

34,177 km²

Populație

- Total

2.382.857 locuitori

Prezență online

Poziția regiunii Macedonia

Macedonia (în greacă Μακεδονία, transliterat: Makedonía) este o regiune geografică și istorică a Greciei din Europa sud-estică. Macedonia este cea mai întinsă regiune a Greciei și a doua din punct de vedere al populației. Macedonia și Tracia Apuseană sunt considerate ca făcând parte din ceea ce se numește neoficial „Grecia de nord”.

Regiunea incorporează cea mai parte a Macedoniei Antice, regatul condus de dinastia Argeadină din care au făcut parte și Filip al II-lea și fiul său Alexandru cel Mare (Alexandru Macedon). Denumirea „Macedonia” a fost aplicată mai multor regiuni administrative ale Imperiului Roman și Bizantin, granițele acestora variind foarte mult de-a lungul timpului. În timpul stăpânirii otomane numele „Macedonia” a dispărut din uzul public.

Chiar înainte de fondarea statului grec modern în 1830, Macedonia era identificată ca o provincie elenă, deși ea nu avea granițe geografice bine delimitate^[1]^[2]^[3] Pe la mijlocul secolului al XIX-lea denumirea „Macedonia” a devenit un termen informal, definind mai degrabă o regiune geografică din sudul Balcanilor, nu una politică.

După înfrângerea Imperiului Otoman în Războaiele Balcanice, cea mai mare parte a regiunii cunoscute Rumelia (din tucescul: Rumeli, „Țara Romanilor”) a fost împărțită prin Tratatul de la București din 1913 între Grecia, România, Serbia, Bulgaria și Albania. Grecia a obținut controlul asupra celui mai întins teritoriu. „Macedonia” a fost o subdiviziune administrativă a Greciei până la reforma teritoriului din 1987, când a fost împărțită în prefecturile Macedonia Apuseană, Macedonia Centrală și o parte a ei a revenit prefecturii Macedonia Estică și Tracia (în care fusese încorporat și întregul teritoriu al Traciei).^[4]

Număr curent	Prefecturile Greciei	Capitala	Suprafața	Populația

Total	Macedonia Apuseană	Kozani	9.451 km²	301.522
1	Prefectura Kastoria	Kastoria	1.720 km²	53.483
2	Prefectura Florina	Florina	1.924 km²	54.768
3	Prefectura Kozani	Kozani	3.516 km²	155.324
4	Prefectura Grevena	Grevena	2.291 km²	37.947
Total	Macedonia Centrală	Salonic	18.811 km²	1.871.952
5	Prefectura Pella	Edessa	2.506 km²	145.797
6	Prefectura Imathia	Veria	1.701 km²	143.618
7	Prefectura Pieria	Katerini	1.516 km²	129.846
8	Prefectura Kilkis	Kilkis	2.519 km²	89.056
9	Prefectura Salonic	Salonic	3.683 km²	1.057.825
10	Prefectura Chalkidiki	Polygyros	2.918 km²	104.894
11	Serres Prefectura	Serres	3.968 km²	200.916
Total	Macedonia Răsăriteană	Kavala	5.579 km²	249.029
12	Prefectura Drama	Drama	3.468 km²	103.975
13	Prefectura Kavala	Kavala	2.111 km²	145.054
-	Muntele Athos (Autonom)	Karyes	336 km²	2.262
Total	Macedonia	Salonic	34.177 km²	2.424.765^[5]

Note

^ „Tot teritoriul Greciei era împărțit în patru mari pașalâcuri: Tripolizza, Egripo sau Neropont, Yanina și Salonica. Pașalâcul […] Salonica [cocuprinde] părțile sudice ale Macedoniei. Nordul Macedoniei este guvernat de bei; …” Din Thomas Thornton, The Present State of Turkey, London 1807, Vol. 2, p. 10,[1][2]
^ „Cele mai fertile districte ale Greciei sunt Macedonia, Thessalia și părțile estice ale Phocisului și Beoției.” Din Josiah Conder, The Modern Traveller, Volume the Fifteenth: Greece. London : J.Duncan, 1830, Vol. 1, p. 12 [3]
^ „Există unele dificultăți în descrierea granițelor exacte ale țării numite în sens strict Grecia. Altădată ea includea Macedonia, Peloponezul, Insulele Ionice, Creta și o parte a ceea ce se numește azi Albania. [...] Diviziunile actuale ale Greciei, adoptate de Guvernul provizoriu [1829], sunt următoarele: Elada Estică, Elada Apuseană, Moreea, Epirul, Tesalia, Macedonia, Creta și Insulele. […] Noi nu putem decide ce proporție a Macedoniei se poate considera că este cuprinsă între granițele Greciei”. Din John L. Comstock, History of the Greek Revolution compiled from official documents of the Greek government, New York 1829, pp 5 - 6 [4][5].
^ Π.Δ. 51/87 “Καθορισμός των Περιφερειών της Χώρας για το σχεδιασμό κ.λ.π. της Περιφερειακής Ανάπτυξης”, ΦΕΚ A 26/06.03.1987
^ „National Statistical Service of Greece”. NSSG. www.statistics.gr. 2001. 2001 census Arhivat în 18 martie 2009, la Wayback Machine.

Acest articol despre o zonă sau o localitate din Grecia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !

[1] „Tot teritoriul Greciei era împărțit în patru mari pașalâcuri: Tripolizza, Egripo sau Neropont, Yanina și Salonica. Pașalâcul […] Salonica [cocuprinde] părțile sudice ale Macedoniei. Nordul Macedoniei este guvernat de bei; …” Din Thomas Thornton, The Present State of Turkey, London 1807, Vol. 2, p. 10,[1][2]

[2] „Cele mai fertile districte ale Greciei sunt Macedonia, Thessalia și părțile estice ale Phocisului și Beoției.” Din Josiah Conder, The Modern Traveller, Volume the Fifteenth: Greece. London : J.Duncan, 1830, Vol. 1, p. 12 [3]

[3] „Există unele dificultăți în descrierea granițelor exacte ale țării numite în sens strict Grecia. Altădată ea includea Macedonia, Peloponezul, Insulele Ionice, Creta și o parte a ceea ce se numește azi Albania. [...] Diviziunile actuale ale Greciei, adoptate de Guvernul provizoriu [1829], sunt următoarele: Elada Estică, Elada Apuseană, Moreea, Epirul, Tesalia, Macedonia, Creta și Insulele. […] Noi nu putem decide ce proporție a Macedoniei se poate considera că este cuprinsă între granițele Greciei”. Din John L. Comstock, History of the Greek Revolution compiled from official documents of the Greek government, New York 1829, pp 5 - 6 [4][5].

[4] Π.Δ. 51/87 “Καθορισμός των Περιφερειών της Χώρας για το σχεδιασμό κ.λ.π. της Περιφερειακής Ανάπτυξης”, ΦΕΚ A 26/06.03.1987

[census-5] „National Statistical Service of Greece”. NSSG. www.statistics.gr. 2001. 2001 census Arhivat în 18 martie 2009, la Wayback Machine.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]