Magnus al III-lea al Suediei
| Magnus al III-lea al Suediei | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1240[1][2][3][4][5]  |
| Decedat | (50 de ani) Visingsö(d), Comitatul Jönköping, Suedia |
| Înmormântat | Biserica Riddarholm |
| Părinți | Birger jarl[*] Ingeborg Eriksdotter[*] |
| Frați și surori | Rikissa Birgersdotter[*] Catherine Birgersdotter of Bjelbo[*] Ingeborg Birgersdotter of Bjelbo[*] Eric Birgersson[*] Valdemar I al Suediei Gregers Birgersson[*] Bengt Birgersson[*] |
| Căsătorit cu | Hedving de Holstein |
| Copii | Ingeborg Magnusdotter a Suediei[6] Birger al Suediei Erik Magnusson[*] Valdemar Maununpoika[*][6] Richeza Magnusdotter of Sweden[*] |
| Ocupație | rege[*] |
| Limbi vorbite | limba suedeză |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa de Bjelbo |
| Rege al Suediei | |
| Domnie | 1275-1290 |
| Predecesor | Valdemar I al Suediei |
| Succesor | Birger al Suediei |
Modifică date / text  | |
Magnus al III-lea - în suedeză: Magnus Birgersson/Magnus Ladulås - (n. 1240 – d. , Visingsö(d), Comitatul Jönköping, Suedia) a fost regele Suediei din 1275 până la moartea sa în 1290. Este posibil să fi fost al doilea fiu al contelui Birger și a soției sale Ingeborg. Tatăl său l-a desemnat ca succesor al titlului de Conte.
În 1275, Ducele Magnus a început rebeliunea împotriva fratelui său cu ajutorul danezilor, alungându-l pe acesta de pe tron iar Magnus a fost ales rege. În 1276, el s-a căsătorit cu a doua soție, Hedviga, fiica lui Gerard I de Holstein. A fost emisă o anulare papală și o dispensă pentru a doua căsătorie zece ani mai târziu, în 1286. Hedviga a acționat în calitate de regent, probabil între 1290 - 1302 și 1320 - 1327.
Valdemar, regele detronat, a reușit cu ajutorul danezilor să-și recâștige provinciile din Gothenland, din partea de sud a regatului iar Magnus a trebuit să recunoască acest lucru în 1277. Cu toate acestea, Magnus le-a recăpătat în 1278 și și-a asumat titlul de rex Gothorum, Regele Goților, începând tradiția regilor Suediei și Gotilor.
Fratele mai mic al lui Magnus, Benedict, a acționat ca Mare Cancelar al Suediei iar în 1284 Magnus l-a recompensat cu Ducatul Finlandei.
Magnus a murit când fii săi erau încă minori. El a ordonat ca regatul să aparțină lui Thurchetel, Mare Lord al Suediei în calitate de gardian al moștenitorului său, viitorul rege Birger, care avea aproximativ zece ani la moartea tatălui său.
Căsătoria și familia
[modificare | modificare sursă]Din prima sa căsătorie cu o femeie necunoscută, acesta a avut un copil:
- Eric Magnusson (1275 - 1277)
Din cea de-a doua căsătorie cu Hedviga de Holstein:
- Ingiburga, (născută în 1279), căsătorită cu regele Eric al VI-lea al Danemarcei
- Birger (născut în 1280), rege al Suediei
- Eric Magnuson, Duce de Sudermania în 1302 și de Halland. A murit de foame în 1318 la Castelul Nyköpingshus în timp ce era întemnițat de fratele său, regele Birger
- Waldemar Magnuson, Duce de Finlanda în 1302 și Olanda în 1310. A murit de foame în 1318 la Castelul Nyköpingshus în timp ce era întemnițat de fratele său, regele Birger
- Richeza, stareță la St. Clare, Stockholm
Referințe
[modificare | modificare sursă]- Articol Karl in Nordisk familjebok
- "Wrong persons found in King's tomb". Stockholm News. 9 decembrie 2011. Retrieved 17 decembrie 2011.
- ^ Magnus Ladulås (în suedeză), Biografiskt lexikon för Finland
- ^ Magnus (re di Svezia), Enciclopedia Sapere
- ^ „Magnus al III-lea al Suediei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Magnus I Ladulas, King of Sweden, The Peerage, accesat în
- ^ Magnus III Barnlock, Find a Grave, accesat în
- ^ a b The Peerage