Marea Sarmatică

Marea Sarmatică sau Oceanul Paratethys ori Marea Paratethys a fost o mare continentală închisă apărută ca rezultat al ridicării lanțului Alpino-Carpato-Hymalaian și care s-a întins între zona Europei Centrale și Munții Tian-Șan din Asia Centrală. Existența ei s-a derulat în Cenozoic.

„Marea Sarmatică“ corespunde denumirii internaționale „Paratethys“, ceea ce ȋnseamnă „lângă oceanul planetar Tethys“.

Datorită separării sale timp de câteva milioane de ani de Oceanul Tethys poartă și numele de „Mega-lacul Paratethys“.

Evoluție paleogeografică

Marea Sarmatică s-a format ca urmare a fragmentării Oceanului Tethys, al cărui ultim vestigiu de astăzi este domeniul mediteranean.^[1] Formarea ei a inceput în timpul Oligocenului (33,9 MA), prin separarea apelor oceanice septentrionale de cele sudice prin ridicarea munților Alpi, Carpați, Dinarici, Taurus și Elburz (Alborz). În timpul existenței ei, Parathetys s-a reconectat – intermitent – cu Oceanul Tethys sau cu succesorii săi, Marea Mediterană și Oceanul Indian.

Începând din Pliocen (5,333–2,58 MA î.e.n.) adâncimea ei s-a micșorat progresiv, astfel că din fragmentarea ei într-o serie de bazine de mai mică întindere au rezultat Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră, care au evoluat separat.

România a fost acoperită timp ȋndelungat de apele Mării Sarmatice (cu excepția Carpaților). Așa se explică prezența pe teritoriul țării a depozitelor oligocene, miocene și pliocene.

Caracteristici

Datorită izolării de oceanul planetar, în contextul dat de aportul unor cantități semnificative de apă dulce de la fluviile din regiune, salinitatea ei a scăzut treptat, astfel că majoritatea faunei marine a dispărut, fiind înlocuită cu animale adaptate vieții în apele salmastre. A fost prima criză^[a] de salinitate din zonă. A doua criză de salinitate s-a petrecut ȋn timpul badenianului^[b], ȋn timpul căruia au dispărut multe organisme marine care nu au supraviețuit condițiilor de suprasaturare ȋn săruri ale apelor marine.

In timpul Mării Sarmatice s-au format depozitele de petrol, gaz metan și evaporite^[c] (sare gemă, gips) din România.

Note explicative

^ ”Criză” ȋn sensul unei extincții biologice.
^ Badenianul este o etapă cronostratigrafică regională din Miocen din zona centrală a Mării Sarmatice (Paratethys). În cronostratigrafia internațională echivalează cu Langhian și cu partea inferioară din Serravallian. Vârsta: 16 Ma - 13,3 Ma.
^ Evaporitele sunt roci sedimentare chimice care se formează în bazine marine sau lacustre, sub un climat arid, prin precipitarea lor datorată suprasaturării apelor sărate ȋn urma evaporării apei. Cele mai comune evaporite sunt sarea gemă (clorură de sodiu) și gipsul (sulfat de calciu).

Referințe

^ Paleoecologia ecosistemelor salmastre din Bazinul Dacic, Olteanu, p. 7

Bibliografie

Paleoecologia ecosistemelor salmastre din Bazinul Dacic; Radu Olteanu; GeoEcoMar; București; 2006; ISBN 978–973–0–04624-3

Lectură suplimentară

[1]
en Dacian basin environmental evolution during upper Neogene within tha Paratethys domain; Radu Olteanu, Dan. C. Jipa; Geo-Eco-Merina Coastal Zones and Deltas 12/2006, p. 91-105
en From the Tethyan Ocean to the Paratethys Sea: Oligocene to Neogene Stratigraphy, Paleogeography and Paleobiogeography of the circum-Mediterranean region and the Oligocene to Neogene Basin evolution in Austria; Fritz F. Steininger, Godfrid Wessley; Mitt. Öster. Geol. Ges.; Vien; 07/2000; p. 95-116
en Mediterranean and Paratethys. Facts and hypotheses of an Oligocene to Miocene paleogeography (short overwiew); Fred Rögl; Geologica Carpathica; Bratislava; 08/1999; p. 339-349
en Dacian Basin depositional arhitecture and sedimentary history of a Paratethys Sea; Dan. C. Jipa, Cornel Olariu; Geo-Eco-Marina. Special Publication no. 3 GeoEcoMar, 2009, ISBN 978-973-0-07021-7
În ce măsură se poate defini un „Bazin Dacic” din punct de vedere structural-tectonic ?; T. Rabagia, M. Tarapoanca, L. Matenco; Evoluția Bazinului Dacic sub influența factorilor globali; București; octombrie 2006
Influența factorilor globali (climă, tectonică, eutatism) asupra evoluției Bazinului Dacic (Neogen superior). Raport final; Institutul Național pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar, Universitatea București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu”, București, septembrie 2006

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Marea Sarmatică la Wikimedia Commons

[2] ”Criză” ȋn sensul unei extincții biologice.

[3] Badenianul este o etapă cronostratigrafică regională din Miocen din zona centrală a Mării Sarmatice (Paratethys). În cronostratigrafia internațională echivalează cu Langhian și cu partea inferioară din Serravallian. Vârsta: 16 Ma - 13,3 Ma.

[4] Evaporitele sunt roci sedimentare chimice care se formează în bazine marine sau lacustre, sub un climat arid, prin precipitarea lor datorată suprasaturării apelor sărate ȋn urma evaporării apei. Cele mai comune evaporite sunt sarea gemă (clorură de sodiu) și gipsul (sulfat de calciu).

[1] Paleoecologia ecosistemelor salmastre din Bazinul Dacic, Olteanu, p. 7

[1]

[a]

[b]

[c]