Sari la conținut

Metru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Metru

Bara de platină-iridiu utilizată ca prototip al metrului în anii 1889-1960
SistemSI
Numemetru
Simbolm
Mărimelungime
Simbolul mărimiiL
Unitatea în SIunitate fundamentală
Unitatea în CGS1 m = 102 cm
Formula1 m
3,28084 picioare
0,001 km
0,00062137119223733 mile

Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanța parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de 1299.792.458 dintr-o secundă.

Metrul este una dintre cele 7 unități fundamentale ale Sistemului Internațional (SI).

Multipli și submultipli ai metrului

[modificare | modificare sursă]

Prin adăugarea de prefixe SI, se obțin alte unități de măsură, la diverse scări necesare în diferite domenii de activitate. Aceste unități, multiplii și submultiplii metrului, sunt:

Submultipli   Multipli
Factor Nume Simbol Factor Nume Simbol
10−1 decimetru dm 101 decametru dam
10−2 centimetru cm 102 hectometru hm
10−3 milimetru mm 103 kilometru km
10−6 micrometru (micron) µm 106 megametru Mm
10−9 nanometru nm 109 gigametru Gm
10−12 picometru pm 1012 terametru Tm
10−15 femtometru (fermi) fm 1015 petametru Pm
10−18 attometru am 1018 exametru Em
10−21 zeptometru zm 1021 zettametru Zm
10−24 yoctometru ym 1024 yottametru Ym

Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea[1]. Au existat două variante:

În 1791, după Revoluția Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice țară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilație a pendulului gravitațional depinde de accelerația gravitațională care la rândul ei variază cu latitudinea, pentru aplicarea definiției este necesar accesul la un punct de pe Pământ de la o anumită latitudine.

În urma măsurătorilor, s-a realizat un etalon constând dintr-o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanță de un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanța etalon era cu 0,2 mm mai mică decât definiția originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiția unității de măsură.

În 1960, definiția metrului a fost înlocuită cu lungimea egală cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde tranziției între nivelele 2p10 și 5d5 ale atomului de kripton 86.

În 1983, această definiție a fost înlocuită cu definiția curentă, distanța parcursă de lumină în vid în 1299.792.458 dintr-o secundă. Urmarea este că viteza luminii în vid este fixată prin definiție la valoarea de 299.792.458 m/s.