Michael Collins (om politic)
Michael Collins | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5] Clonakilty(d), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
Decedat | (31 de ani)[3][2][5][6][4] Bandon(d), Munster(d), Irlanda |
Înmormântat | Reilig Ghlas Naíon[*] |
Cauza decesului | omor (ucis în luptă) |
Cetățenie | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (–) Republica Irlandeză (–) |
Ocupație | politician ofițer om de stat |
Locul desfășurării activității | Dublin[7] |
Limbi vorbite | limba engleză[8] |
Deputat în Dáil Éireann | |
În funcție – [1] | |
Circumscripția | Corcaigh Lár, Thuaidh, Theas, Thoir Theas, agus Thiar[*] |
Legislatură | 3ú Dáil[*] |
Grup parlamentar | Sinn Féin (ar thaobh an Chonartha)[*] |
Ales în | alegeri generale în Irlanda, 1922[*] |
În funcție – [1] | |
Circumscripția | Corcaigh Lár, Thuaidh, Theas, Thoir Theas, agus Thiar[*] |
Legislatură | 2ú Dáil[*] |
Grup parlamentar | Sinn Féin |
Ales în | alegeri generale în Irlanda, 1921[*] |
În funcție – [1] | |
Circumscripția | South Cork[*] |
Legislatură | 1ú Dáil[*] |
Grup parlamentar | Sinn Féin |
Ales în | Alegeri legislative în Irlanda |
Ministru al finanțelor | |
În funcție – | |
Precedat de | Eoin Mac Néill[*] |
Succedat de | W. T. Cosgrave[*] |
An tAire Dlí agus Cirt | |
În funcție – | |
Succedat de | Arthur Griffith[*] |
member of the 31st Parliament of the United Kingdom | |
În funcție – | |
Circumscripția | South Cork[*] |
Legislatură | 31st Parliament of the United Kingdom[*] |
Grup parlamentar | Sinn Féin |
Ales în | 1918 United Kingdom general election[*] |
Member of the Parliament of Northern Ireland | |
Chairman of the Provisional Government of the Irish Free State | |
Partid politic | SF |
Alma mater | King's College The Dickson Poon School of Law[*] |
Semnătură | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Michael Collins (în irlandeză Mícheál Ó Coileáin;[9] n. , Clonakilty(d), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Bandon(d), Munster(d), Irlanda) a fost un revoluționar, soldat și politician irlandez(d) care a fost o figură de frunte în lupta de la începutul secolului al XX-lea pentru independența Irlandei.[10] În timpul Războiului de Independență, a fost director de informații al Armatei Republicane Irlandeze(d) (IRA) și ministru de finanțe al autoproclamatei Republici Irlandeze. El a fost apoi președinte al guvernului provizoriu al Statului Liber Irlandez din ianuarie 1922 și comandant suprem(d) al Armatei Naționale(d) din iulie până la moartea sa într-o ambuscadă în august 1922, în timpul Războiului Civil.
Collins s-a născut în Woodfield, comitatul Cork, cel mai mic dintre cei opt copii. S-a mutat apoi la Londra în 1906 pentru a deveni funcționar la Banca Poștală de Economii(d) din Blythe House(d). A fost membru al GAA din Londra(d), prin care a devenit asociat cu Frăția Republicană Irlandeză(d) și Liga Gaelică(d). S-a întors în Irlanda în ianuarie 1916 și a luptat în Rebeliunea de Paști. A fost luat prizonier și ținut în lagărul de internare Frongoch(d) ca prizonier de război, dar a fost eliberat în decembrie 1916.
Ulterior, Collins a urcat în rang în cadrul Voluntarilor Irlandezi(d) și al partidului Sinn Féin. A fost ales deputat(d) de South Cork în decembrie 1918. Membrii aleși ai Sinn Féin (cunoscuți mai târziu ca TD) au format un parlament irlandez, Primul Dáil(d), în ianuarie 1919 și au declarat independența(d) Republicii Irlandeze. Collins a fost numit ministru de finanțelor. În Războiul de Independență care a urmat, a fost director de organizare și general ajutant pentru Voluntarii Irlandezi și director de informații al IRA. El și-a câștigat faima ca strateg de gherilă, plănuind multe atacuri de succes asupra forțelor britanice împreună cu „Brigada(d)”, cum ar fi asasinatele din „Duminica Sângeroasă” ale unor importanți agenți de informații britanici în noiembrie 1920.
După încetarea focului din iulie 1921, Collins a fost unul dintre cei cinci plenipotențiari(d) trimiși de cabinetul Dáilului la cererea lui Éamon de Valera, pentru a negocia condițiile de pace la Londra. Tratatul anglo-irlandez rezultat, semnat în decembrie 1921, avea să înființeze Statul Liber Irlandez, dar depindea de un jurământ de credință față de Coroană. Aceasta a fost clauza din tratat care a fost cel mai greu de acceptat de către de Valera și alți lideri republicani. Collins a considerat tratatul ca oferind „libertatea de a obține libertatea” și a contribuit la a convinge majoritatea din Dáil(d) să ratifice tratatul. S-a format un guvern provizoriu(d) sub președinția sa la începutul anului 1922. În acest timp, el a oferit sprijin în secret pentru o ofensivă IRA(d) în Irlanda de Nord. Curând, Statul Liber a fost perturbat de Războiul Civil Irlandez, în care Collins a fost comandantul suprem al Armatei Naționale. A fost împușcat și ucis într-o ambuscadă de către forțele antitratat(d) în august 1922.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c https://www.oireachtas.ie/en/members/member/Michael-Collins.D.1919-01-21 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Michael Collins, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Michael Collins, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Michael Collins (Irish leader), SNAC, accesat în
- ^ a b Michael Collins, Find a Grave, accesat în
- ^ Michael Collins, Store norske leksikon
- ^ „Michael Collins”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ryan, Meda (). Michael Collins and the Women Who Spied for Ireland (ed. 2nd). Cork: Mercier Press. p. 71. ISBN 978-1856355131. Accesat în .
- ^ „Michael Collins”. Oireachtas Members Database. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Llewellyn, Morgan (). 1921. Thomas Doherty Press.Format:ISBN?
- Beaslai, Piaras (). Michael Collins and The Making of the New Ireland. Dublin: Phoenix.
- Collins, Michael (). The Path to Freedom. Dublin: Talbot Press.
- Coogan, Tim Pat (). Michael Collins: A Biography. Arrow Books. ISBN 978-0099685807.
- Coogan, Tim Pat (). Michael Collins: The Man Who Made Ireland. Palgrave Macmillan. ISBN 978-0-312-29511-0.
- Cottrell, Peter (). The Anglo-Irish War: The Troubles of 1913–1922. Osprey Publishing. ISBN 1-84603-023-4.
- Deasy, Liam (). Brother Against Brother. Mercier.Format:ISBN?
- Doherty, Gabriel (). Michael Collins and the Making of the Irish State. Mercier.Format:ISBN?
- Dwyer, T. Ryle (). Big Fellow, Long Fellow: A Joint Biography of Collins and De Valera. St. Martin's Press. ISBN 978-0-7171-4084-8.
- Dwyer, T. Ryle (). The Squad and the Intelligence Operations of Michael Collins. Mercier Press. ISBN 978-1-85635-469-1.
- Feehan, John M. (). The Shooting of Michael Collins: Murder or Accident?. Mercier.
- Feeney, Brian (). Sinn Féin: One Hundred Turbulent Years. O'Brien Press.
- Hart, Peter (). Mick: The Real Michael Collins. Penguin. ISBN 978-0143038542.
- McDonnell, Kathleen Keyes (). „There is a bridge at Bandon: A Personal Account of the Irish War of Independence”. Cork and Dublin.
- Mackay, James (). Michael Collins: A Life. Mainstream Publishing. ISBN 978-1-85158-857-2.
- Neligan, David (). The Spy in the Castle. Prendeville Publishing Ltd.
- Neeson, Eoin (). The Life and Death of Michael Collins. Cork.
- O'Broin, Leon (). In Great Haste: The Letters of Michael Collins and Kitty Kiernan. Gill and MacMillan.
- O'Connor, Batt (). With Michael Collins in the fight for Irish independence. London: Peter Davies.
- O'Connor, Frank (). The Big Fellow: Michael Collins and the Irish Revolution. Clonmore & Reynolds.
- O'Donoghue, Florence (). No Other Law. Irish Press.
- O'Donoghue, Florence (). Florence and Josephine O'Donoghue's Irish Revolution. Irish Academic Press.
- Osborne, Chrissy (). Michael Collins Himself. Mercier.
- Stewart, Anthony Terence Quincey (). Michael Collins: The Secret File. University of Michigan. ISBN 978-0-85640-614-0.
- Talbot, Hayden (). Michael Collins' Own Story. London: Hutchinson.
- Taylor, Rex (). Michael Collins. Hutchinson.
- Younger, Calton (). Ireland's Civil War. London.
Istoriografie
[modificare | modificare sursă]- McCarthy, Mark. Ireland's 1916 Rising: Explorations of History-making, Commemoration & Heritage in Modern Times (Routledge, 2016).
- Regan, John M. "Irish public histories as an historiographical problem." Irish Historical Studies 37.146 (2010): 265–292.
- Regan, John M. "Michael Collins, General Commanding‐in‐Chief, as a Historiographical Problem." History 92.307 (2007): 318–346.
- Regan, John M. (). „The "Bandon Valley Massacre" as a Historical Problem”. History. 97 (325): 70–98. doi:10.1111/j.1468-229X.2011.00542.x.
- Whelan, Kevin. "The revisionist debate in Ireland." Boundary 2 31.1 (2004): 179–205. online Arhivat în , la Wayback Machine.