Mlenăuți, Botoșani
Mlenăuți | |
— sat — | |
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Mlenăuți | |
Localizarea satului pe harta României. | |
Localizarea satului pe harta județului Botoșani | |
Coordonate: 48°7′42″N 26°29′6″E / 48.12833°N 26.48500°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Botoșani |
Comună | Hudești |
SIRUTA | 37814 |
Atestare | 20 decembrie 1437 |
Altitudine | 161 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 660 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 717213 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Mlenăuți este un sat în comuna Hudești din județul Botoșani, Moldova, Românial. Situat în sud-vestul comunei Hudești, este unul din cele mai vechi sate de aici. El a fost atestat documentar cu mai multe denumiri - Mlenăuți, Mlinăuți și Milianăuți. Sătenii i-au spus Manolea după numele lui Toader Manole care a fost proprietarul moșiei și a construit aici o biserică. Există indicii[1] că satul ar fi fost constituit într-o zonă de câmpie și a fost ulterior mutat spre pădure. În opinia monografului Gheorghe Apătăchioae există o mare probabilitate ca vatra lui de edificare să fi fost în proximitatea Părăului Morii, ținând cont că etimologia numelui de Mlenăuți ar sugera mori de apă. Cert este că o parte din sat purta numele de Mlenăuții din Delu ( din Deal ), adică dealul unde Toader Manole și-a ridicat biserica. Cealaltă parte de sat se numea Mlenăuții din Vale și ea aparținea în anul 1857 lui Dumitru Brahă și în 1864 lui Mihail Gherghel. Partea de sud a localității purta numele de Mlenăuții-răzeși, cei care erau urmașii boierilor maziliți aici. Ca urmare a mazilirii, ei au sărăcit și au devenit răzeși. Aici, în sudul satului, Ioan Pârâu a construit în 1814 o biserică de lemn care a fost demolată la începutul secolului al XX-lea. Câteva icoane care au rămas, au fost preluate de biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Deal.[2]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul Mlenăuți este așezat în partea de sud-vest a comunei Huidești. Prima atestare documentară este din data de 20 decembrie 1437 în uricul voievozilor Iliaș al Modovei și Ștefan al II-lea care au întărit privilegiul pe care Mihai de la Dorohoi l-a obținut de la Alexandru cel Bun asupra a 52 de sate din ținutul Dorohoi „... și satul Milianăuți, hotarul pe unde din veac este folosit”.[3] Istoricul Mihai Costăchescu l-a identificat cu o altă localitate însă faptul că documentele menționează că satul aparține de ținutul Dorohoiului l-a determinat pe Gheorghe Apătăchioae să considere că este vorba de Mlenăuți.
Școala din Mlenăuți
[modificare | modificare sursă]Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Apătăchioae: Monografia Comunei Hudești (Județul Botoșani), Iași, Editura PIM, 2010, 306 pagini
- Ciocoiu Constantin Gr.: Note la monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoiu cu personalul clerical aflat la punerea în aplicare a nuoei legi clericale din 1893-94, Dorohoi, Tipografia Județului Dorohoi, 1913
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Satul Suharău | Satul Bașeu | Satul Hudești |
||
Satul Suharău | Satul Movileni | |||
Satul Mlenăuți | ||||
Satul Lișna | Satul Izvoare |