Mormântul Celor Fără de Mormânt
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în februarie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Mormântul Celor Fără de Mormânt. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
Mormântul Celor Fără de Mormânt este un monument memorial din satul Balaciu, inaugurat în 1996
Istoric[modificare | modificare sursă]
În 1992, ieromonahul Adrian Făgețeanu, fost deținut politic a avut inițiativa refacerii mănăstirii Balaciu, desființată în perioada comunistă și transformată în Gospodărie Agricolă de Stat. Între mănăstirea refăcută și ruinele fostei cetăți dacice Helis, de pe Piscul Crăsanilor, Făgețeanu a prevăzut realizarea unui memorial dedicat tuturor eroilor români ale căror morminte nu sunt cunoscute.[1]
Realizarea proiectului, cunoscut sub denumirea ”Mormântul Celor Fără de Mormânt”, a fost coordonată de arhitectul Nicolae Goga, fiind proiectat de arhitectul Anghel Marcu și executat sub coordonarea tehnică a doctor inginer Constantin Iulian. [2].
Execuția monumentului a început la 26 iulie 1992. [3] Monumentul a fost executat în cea mai mare parte prin munca voluntară a unor foști deținuți sub egida Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), precum și a unor tineri mobilizați de Asociației Studenților Creștini-Ortodocși din România (ASCOR). Monumentul a fost sfințit în ziua de Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) din 1996. [2] Monumentul este conceput ca un imens platou circular de beton cu diametrul de 20 m, pe marginea căruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, aidoma sanctuarelor dacice de la Sarmisegetusa. Din lipsa fondurilor nu s-a mai putut realiza acoperirea cu travertin sau marmură În centrul acestui disc uriaș se află un sarcofag Pe disc, în dreptul capătului sarcofagului, a fost ridicată o cruce de marmură de 3 metri înălțime. O mică porțiune circulară în jurul sarcofagului adăpostește pământ din locuri unde au avut loc bătălii sau morți martirice ale eroilor neamului românesc: Sarmisegetusa, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Jilava, Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră și altele. [1][2]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Reculegere la Mormântul Celor Fără de Mormânt. - Buciumul 23 Mai 2017 |[1]
- ^ a b c “Mormântul celor fără de mormânt” (arhitect Anghel Marcu) – Memoria Nr. 24, iunie 1998: [2]
- ^ Asociația Foștilor Deținuți Politici construiește Mormântul celor fără de mormânt – Evenimentul Zilei - 28 iunie 1992|[3]
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Adrian Făgețeanu - Viața Mea. Mărturia Mea – Editura Areopag, 2011