Musca țețe

Musca țețe
Musca țețe
Stare de conservare
Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Arthropoda
Clasă:	Insecta
Ordin:	Diptera
Subsecțiune:	Calyptratae
Suprafamilie:	Hippoboscoidea
Familie:	Glossinidae Theobald, 1903
Gen:	Glossina Wiedemann, 1830
Grupuri de specii
morsitans (specii de savană) fusca (specii de pădure) palpalis (specii de râu)
Răspândirea muștei țețe

Musca țețe este o muscă africană care poate transmite microorganisme parazitare ce produc boala somnului. Există 22 de specii diferite de muște țețe, toate trăiesc în Africa subsahariană. Și masculii, și femelele, se îmbuibă cu sângele vertebratelor, sugând la o singură înțepătură o cantitate de sânge echivalentă cu de trei ori greutatea lor.

Victime posibile

Ele sug sânge de la o varietate mare de animale ierbivore - și dintre cele originare din Africa, și dintre cele care nu sunt autohtone. Ele înțeapă și oameni. Înțepătura este o rană adâncă, dureroasă, ca cea făcută de o armă ascuțită, pentru a putea suge sângele. Ea produce în același timp și mâncărimi, și dureri. În urma înțepăturii apare o umflătură.

Mod de comportare

Muștele țețe sunt foarte adaptate în munca lor. Nu traverseaza bâzâind deasupra animalului sau persoanei alese ca victimă. Ele pot zbura spre o țintă aleasă, țâșnind ca din pușcă, iar apoi, nu se știe cum, frânează și aterizează pe aceasta atât de ușor, că nici nu sunt simțite. Ele pot fi ca niște hoți: astfel, uneori nici nu se știe (simte) că au supt puțin sânge decât după ce pleacă, când tot ce mai rămâne de făcut este să se estimeze pagubele (urmările).

Alte aspecte caracteristice pentru musca țețe De obicei, ele caută carne expusă la vedere, însă, uneori se hotărăsc să se târască pe un crac de pantalon sau pe mâneca unei cămăși, după care fac o incizie într-un vas de sânge. Sau, dacă vor, pot să înțepe și prin haine - aceasta nu este o problemă pentru o insectă care poate străpunge chiar și pielea tare a unui rinocer.

Boala somnului, tripanozomiaza

Unele varietăți de muște țețe transmit o boală provocată de niște micuți paraziți numiți tripanosome. Când musca țețe suge sângele unui animal care are această boală, ea înghite sânge care conține acești paraziți. Ei se dezvoltă și se înmulțesc în interiorul muștei. Când musca înțeapă un alt animal, paraziții trec de la muscă în fluxul sanguin al animalului. Boala se numește tripanozomiază. Forma care apare la animale poartă numele de nagana.

Tripanozomiaza la animale

Există medicamente care vindecă nagana, însă unele guverne africane nu permit utilizarea lor decât sub supravegherea unui medic veterinar - aceasta din motive bine întemeiate, întrucât luarea unor doze parțiale nu numai că provoacă moartea animalului, dar și produce paraziți care devin rezistenți la medicamente.

Tripanozomiaza la oameni

Musca țețe transmite de la om la om un alt tip de tripanosom. Această formă de tripanosomiază se numește boala somnului. În faza de început se semnalează o stare de rău generală, oboseală și febră mică. Apoi se instalează o stare de somnolență, febră ridicată, dureri articulare, edeme, iar ficatul și splina se măresc.

Context african

Prin rolul pe care îl are în decimarea vitelor, musca țețe a ocrotit fauna africană. Imense zone ale Africii seamănă cu pășunile din vestul Statelor Unite - pământul putând să întrețină șeptelul. Însă mulțumită muștelor țețe, animalele domestice sunt ucise de tripanosome ce nu ucid animalele indigene care pasc.

Bibliografie

• Maudlin, I., Holmes, P.H. & Miles M.A. (2004) "The Trypanosomiases" CAB International.
• Buxton, P. (1955) The Natural History of Tsetse Flies: An Account of the Biology of the Genus Glossina (Diptera). London, UK: H.K. Lewis & Co.
• Glasgow, J. (1963) The Distribution and Abundance of Tsetse International Series of Monographs on Pure and Applied Biology, No. 20. Oxford, UK: Pergamon Press.
• Mulligan, H. & Potts, W. (1970) The African Trypanosomiases London, UK: George Allen and Unwin, Ltd.
• Ford, J. (1971) The Role of the Trypanosomiases in African Ecology. Oxford, UK: Clarendon Press.
• Leak, S. (1998) Tsetse Biology and Ecology: Their role in the Epidemiology and Control of Trypanosomiasis. New York, NY, USA: CABI Publishing. book site
• McKelvey Jr., J. (1973) Man Against Tsetse: Struggle for Africa. Ithaca, NY, USA: Cornell University Press.

Legături externe

• Programmes and information to assist in the planning and implementation of tsetse control operations
• Programme Against African Trypanosomiasis Arhivat în 15 aprilie 2021, la Wayback Machine.
• PAN AFRICAN TSETSE AND TRYPANOSOMIASIS ERADICATION CAMPAIGN (PATTEC)
• Tsetse in the Transvaal and Surrounding Territories - An Historical Review - Claude Fuller, (Division of Entomology, 1923) Arhivat în 27 februarie 2012, la Wayback Machine.
• Leverhulme Trust Tsetse Research Network (LTTRN)

Arhivat în 6 iunie 2007, la Wayback Machine.

• BITING FLIES - The NZI Trap Arhivat în 4 ianuarie 2013, la Archive.is
• Distribution maps Arhivat în 1 martie 2009, la Wayback Machine.