Pârgărești, Bacău

Coordonate: 46°15′9″N 26°39′5″E ({{PAGENAME}}) / 46.25250°N 26.65139°E
Pârgărești
— sat și reședință de comună —

Pârgărești Pârgărești (România) Localizarea satului pe harta României
Pârgărești Pârgărești (Județul Bacău) Localizarea satului pe harta județului Bacău

Țară	România
Județ	Bacău
Comună	Pârgărești

SIRUTA	24285

Altitudine^[2]	300 m.d.m.

Populație (2021)^[1]
- Total	840 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	607425

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Pârgărești (în maghiară Szőlőhegy) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România.

Etimologie

Denumirea localității provine de la supranumele Pârgarul, existent în zonă, un exemplu fiind Andreico Pârgar, plăieș din Târgu Trotuș menționat în 1774. La nume s-a mai adăugat sufixul -ești.^[3] Constantin C. Giurescu a menționat că toponimul face trimitere la pârgari, care în Evul Mediu, alături de șoltuz,^[4] se aflau în sfatul administrativ și respectiv cârmuirea^[5]^[4] orașului Trotuș,^[4] atunci ieșind în evidență prin populația maghiară.^[4]

Note

^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 17 februarie 2014.
^ Google Earth
^ Dragoș Moldovanu (coordonator), „Tezaurul toponimic al României. Moldova, Volumul II, Mic dicționar toponimic al Moldovei structural și etimologic. Partea 1: Toponime personale”, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014, p. 317 ISBN: 978-606-714-005-7
^ ^a ^b ^c ^d Constantin C. Giurescu, „Tîrguri sau orașe și cetăți moldovene, din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea”, Colecția Bibliotheca Historica Romaniae II, Secția de Științe Istorice a Academiei Republicii Socialiste România, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 309
^ Iorgu Iordan, „Nume de locuri românești în Republica Populară Română”, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952, p. 174

[kia.hu-1] „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 17 februarie 2014.

[8b1c7373e30f74daab31a85c478ae3f8-2] Google Earth

[3] Dragoș Moldovanu (coordonator), „Tezaurul toponimic al României. Moldova, Volumul II, Mic dicționar toponimic al Moldovei structural și etimologic. Partea 1: Toponime personale”, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014, p. 317 ISBN: 978-606-714-005-7

[:0-4] Constantin C. Giurescu, „Tîrguri sau orașe și cetăți moldovene, din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea”, Colecția Bibliotheca Historica Romaniae II, Secția de Științe Istorice a Academiei Republicii Socialiste România, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 309

[5] Iorgu Iordan, „Nume de locuri românești în Republica Populară Română”, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952, p. 174

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]