Pădurea Săbed
Pădurea Săbed | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării (punctul marchează aproximativ centrul rezervației) | |
Poziția | Județul Mureș România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Târgu Mureș Săbed (sat) |
Coordonate | 46°40′27″N 24°27′59″E / 46.67417°N 24.46639°E[1] |
Suprafață | 59,30 ha |
Înființare | 1977, declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Pădurea Săbed este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș[2].
Localizare
[modificare | modificare sursă]Aria naturală se află în nord-vestul județului Mureș (în partea sud-estică a Câmpiei Transilvaniei), pe teritoriul administrativ al comunei Ceuașu de Câmpie, în nord-estul satului Săbed, lângă drumul comunal DC1444, care leagă localitatea Săbed de Bozed..
Descriere
[modificare | modificare sursă]Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[3] și are o suprafață de 59,30 hectare.
Pădurea Săbed este inclusă în situl de importanță comunitară - Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed[4] și reprezintă o zonă împădurită cu arbori și arbusti cu specii de: pin negru (Pinus nigra), pin silvestru (Pinus sylvestris), frasin (Fraxinus), jugastru (Acer campestre), sânger (Cornus sanguinea) sau lemn câinesc (Ligustrum vulgare).
La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: târtan (Crambe tataria), sisinei (Pulsatilla patens), turiță (Agrimonia pilosa), stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica), astragalus (Astragalus exscapus), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), frăsinel (Dictamnus albus), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), iris (Iris aphylla), untul-vacii (Orchis morio), jaleș (Salvia nutans), salvie (Salvia transsylvanica), gălbinare (Serratula radiata) sau colilie (Stipa pulcherrima)[5].
Fauna este una diversă și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni (țestoasă de baltă - Emys orbicularis, tritonul comun transilvănean - Triturus vulgaris ampelensis, buhai de baltă cu burta roșie - Bombina bombina); dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6], sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii de mamifere semnalate în arealul rezervației: vulpe (Vulpes vulpes), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa)[7], nevăstuică (Mustela nivalis)[8] sau hermelină (Mustelea erminea)[9].
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]- Drumul național DN15E, pe ruta: Târgu Mureș - Voiniceni - Ceuașu de Câmpie - Câmpenița - Săbed - drumul comunal DC1444 spre Bozed.
Monumente și atracții turistice
[modificare | modificare sursă]În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Bozed, construcție 1750, monument istoric (cod LMI MS-II-m-B-15614).
- Ansamblul bisericii reformate din Ceuașu de Câmpie (biserica reformată, turn-clopotniță și zid de incintă), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric (cod LMI MS-II-a-A-15624).
- Ansamblul bisericii de lemn din Culpiu (Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" și clopotnița de lemn), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric (cod LMI MS-II-a-B-15645).
- Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" din Porumbeni, construcție 1749, monument istoric (cod LMI MS-II-m-A-15755).
- Clopotnița de lemn a bisericii reformate din Culpiu, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric (cod LMI MS-II-m-B-15644).
- Așezarea romană de la Voiniceni.
- Așezarea dacică de la Ceuașu de Câmpie (Latène, Cultura geto - dacică).
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Săbed (coordonate); accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Pădurea Săbed - delimitarea ariei protejate
- ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Mustela nivalis; accesat la 11 aprilie 2014
- ^ Apmms.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mureș - Pădurea Săbed Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 11 aprilie 2014
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Rezervația naturală "Pădurea Săbed", județul Mureș, skytrip.ro
- Turismul în județul Mureș - Arii protejate Arhivat în , la Wayback Machine., transilvania-mures.ro
Reportaj
- Deși declarată, din 2000, rezervatie de interes national, "Pădurea Săbed" a ajuns o îngrămădire de cioturi?! Arhivat în , la Wayback Machine., cuvantul-liber.ro (Autor: Alex Cristescu, 9 aprilie 2002).
|