Portal:Aviație
|
Pagina principală | Bun venit | Căutare | Manual de stil | Comunitate | Ajutor | Contact Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții
|
Portal Aviație
.jpg)
Acest portal dorește să reunească articolele despre aviație: istoria aviației, aviatori, avioane, avionică și domeniile adiacente.
Coordonarea articolelor din acest domeniu se face la Proiect:Aviație.
Articolul zilei
Escadrila Albă, a cărei denumire oficială inițială a fost Escadrila Sanitară, a fost o unitate a Forțelor Aeriene Regale ale României încadrată cu piloți de sex feminin, care a purtat însemnele Crucii Roșii și a avut ca misiune evacuarea răniților de pe front, în al Doilea Război Mondial. Este de menționat faptul că România a fost singura țară din lume care a avut în al Doilea Război Mondial o escadrilă de acest fel.
Ideea de a înființa în România o formație de avioane sanitare pentru transportul răniților cu avioane pilotate de femei, i-a revenit prințesei Marina Știrbei (membră a Comitetului Central al Crucii Roșii din România). Unității înființate în anul 1940 i-au fost atributie mai multe tipuri de aeronave, în principal avioane poloneze. Primele aviatoare ale escadrilei au fost Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas. Ulterior, acestora li s-au alăturat și altele. Deoarece inițial avioanele au fost vopsite în alb, având ca însemn crucea roșie, jurnalistul italian Curzio Malaparte, le-a denumit „Escadrila Albă”, denumire preluată și de alți scriitori.
Campaniile la care escadrila a participat au fost: 1941 – Basarabia și Odessa, 1942 – Stalingrad, 1943 – Crimeea. În 1942 Escadrila Albă a fost redenumită Escadrila 108 Transport Ușor, fiind formată din două secții: I și II. Aceasta a intrat în componența Grupului Aerotransport Militar, alături de Escadrilele 105 și 107 Transport Greu.
Secția I a fost desființată în septembrie 1943, avioanele ei fiind preluate de Secția II, care și ea s-a retras în țară la sfârșitul anului 1943 și și-a încetat activitatea la 25 august 1944. O parte dintre aviatoare au continuat să activeze ca instructoare, piloți de legătură sau piloți pentru avioane de transport. După instaurarea regimului comunist, destinul aviatoarelor a fost închisoarea și deportarea, sau, în cel mai bun caz, eliminarea din aviație și marginalizarea, aviatoarele fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989.
Articole selectate
Știați că...
- ...după Baronul Roșu, asul francez René Fonck are cele mai multe victorii aeriene confirmate în Primul Război Mondial?
- ...ministrul de externe Grigore Preoteasa a murit în accidentul aviatic din 4 noiembrie 1957 de la Vnukovo deoarece la aterizare a refuzat să-și lege centura de siguranță?
- ...recordul zborului transatlantic a fost stabilit de SR-71 Blackbird, care a zburat la 1 septembrie 1974 de la New York la Londra într-o oră, 54 de minute și 56,4 secunde (Mach 2,68)?
- …Gheorghe Bănciulescu a fost primul pilot care, pierzându-și ambele picioare într-un accident aviatic, a continuat să piloteze, cu proteze la ambele picioare?
- ...în 1931 Amelia Earhart a realizat la bordul unui autogir Pitcairn PCA-2 un record de altitudine de 5613 m?
- ...Mitraliera Vickers a fost în Primul Război Mondial, după 1916, arma standard a tuturor avioanelor militare din Franța și Marea Britanie?
- ...în urma operațiunii Tidal Wave (bombardarea la 1 august 1943 a rafinăriilor de la Ploiești) cinci aviatori din USAF au fost decorați cu Medalia de Onoare?
- ...Catastrofa aeriană de pe Aeroportul Los Rodeos este accidentul aviatic cu cele mai multe victime?
