Sari la conținut

Panait Zosin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Panait Zosin
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Gorbănești, România Modificați la Wikidata
Decedatdecembrie 1942 (69 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul „Eternitatea” din Iași[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
cadru didactic universitar[*]
traducător
publicist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză
limba germană Modificați la Wikidata
Primar al municipiului Iași Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deConstantin Crupenschi
Succedat deMihai Negruzzi

Ideologiesocialism
anarhism Modificați la Wikidata

Panait Zosin (sau Panaite Zosin[4][5][6]; n. , Gorbănești, Botoșani, România – d. decembrie 1942, Iași, România; născut la Băiceni, după alte surse[7]) a fost un medic și publicist român, reprezentant al mișcării ateiste din România.

A absolvit liceul „A. T. Laurian”, din Botoșani în anul 1892.[8] A fost intern al Spitalului Brâncovenesc și practicant în clinicile nervo-psihiatrice din Berlin și Heidelberg.

A fost profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Este autorul a numeroase lucrări de psihiatrie, balneologie, medicină socială (unele premiate de Academia Română). În anul 1897 a editat împreună cu Panait Mușoiu revista „Mișcarea socială”, în care au apărut și traduceri din Friedrich Engels. A condus, împreună cu S. Moruzzi, revista „Îndrumarea” (1908 - 1909).

Promotor al pozitivismului lui Auguste Comte s-a mutat la Iași unde, împreună cu Panait Mușoiu, a înființat revista „Munca” în care cei doi au polemizat cu vechiul lor prieten Ioan Nădejde care a devenit social-democrat. Panait Zosin a tradus în limba română lucrarea L’Idéal de la jeunesse (Idealul tineretului) de Élisée Reclus și a publicat în 1895 broșura Determinismul.[9]

Tot împreună cu Mușoiu, Panait Zosin a editat Revista Ideei[10] în care, pe lângă traduceri din filozofii clasici greci și din scrieri ale socialiștilor, a publicat și lucrări ale unor anarhiști ca Mihail Bakunin și Piotr Kropotkin sau anarhiști individualiști ca Max Stirner, Han Ryner și Henry David Thoreau.[11]

Asupra concepției lui Zosin s-a exercitat și influența lui Vasile Conta, iar în ultima parte a vieții aceea a pozitivismului. El a relevat necesitatea liberei cugetări, a apropierii intelectualilor de mase, a emancipării spirituale a maselor, a luptei împotriva religiei și a superstițiilor.

În anul 1920 a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași.

Există un portret al lui Panait Zosin realizat de pictorul Gheorghe Popovici.[12]

  • Determinismul, Lito-Tip. Motzătzeanu & Lambru, București, 1895.
  • Substratul Patologic în Pesimismul Contimporan, București, 1900.
  • Expertiza Psihiatrică cu referire la articolele respective din legile române în vigoare, sub raportul medical, juridic și social, Inst. de arte grafice Eminescu, București, 1902.
  • „Libera-cugetare. Câteva considerații asupra raporturilor religiei față de naționalitate, știință, morală și filozofie”, în Rațiunea. Revistă bilunară de liberă-cugetare, București, 1910.
  • Câteva considerațiuni pentru libertatea de cugetare privind Religiunea față de Naționalitate, Știință, Morală și Filosofie, Tip. Progresul, Iași, 1910.
  • Expunere de titluri și lucrări medicale, Inst. de Arte Grafice N. V. Ștefaniu & Co., Iași, 1912.
  • Bătrânețea și senilitatea din punct de vedere clinic și îngrijirea bătrânilor, Inst. de Arte Grafice N. V. Ștefaniu & Co., Iași, 1912.
  • Viitorul României sau Ce constată un Român în țara lui și ce propune pentru propășirea ei, Tip. Progresul A. Grunberg, Iași, 1907.
  • Socialism și pozitivism, Tipografia Lumina Moldovei, Iași, 1920.
  • Edgar Allan Poe, „Morella”, în Românul, București, anul XXXVIII, 1894, nr. 423, pp. 17–23.
  • Élisée Reclus, Idealul tinerimii, București, 1895.
  • J. Michaux, Educațiunea Scandinavă, Iași, 1910.
  • Auguste Comte, Calendarul pozitivist..., Iași, 1913.
  • ***, Discurs despre spiritul pozitiv..., Iași, 1913.
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică, București, 1962-1964.
  • N. Stratone, „Ideas of Dr. Panaite Zosin concerning the role of the social factor in medicine”.
  1. ^ PROFILURI | Dr. Panait ZOSIN, , p. 3 
  2. ^ Necrolog, Evenimentul, , p. 1 
  3. ^ Panaite Zosin și „nebunia lui Eminescu”, Viața medicală[*], , arhivat din original la  
  4. ^ „Necrolog”Necesită abonament cu plată. Evenimentul. Arcanum.com (9068 (anul XXXVI)): pag. 1. . Accesat în . Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iași anunță cu profund regret încetarea din viață a doctorului Panaite Zosin. 
  5. ^ I. Goldemberg; C.G. Marinescu (). „Dr. PANAITE ZOSIN ȘI PROMOVAREA PROGRESULUI SOCIAL”Necesită abonament cu plată. Cronica. Arcanum.com (31 (anul VI)): pag. 11. Accesat în . 
  6. ^ „ÎNSEMNĂRI IEȘENE”Necesită abonament cu plată. Revista Fundațiilor Regale. Arcanum.com (10 (anul V)): pag. 240. . Accesat în . D. Panaite Zosin publică [...] o scrisoare a lui Titu Maiorescu către Ana Conta-Kernbach. 
  7. ^ prof. Victor Dughilă (). „PROFILURI | Dr. Panait ZOSIN”Necesită abonament cu plată. Clopotul. Arcanum.com (2678 (anul XXV)): pag. 10. Accesat în . La 27 iunie 1873 s-a născut, în Băiceni — Botoșani, dr. Panait Zosin — medic și biolog, fruntaș al mișcării democratice din România. 
  8. ^ „Tabloul absolvenților liceului "Laurian" (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ Dictionnaire des militants anarchistes: Panait Zosin
  10. ^ “Revista Ideei”, diriguită de Panait Mușoiu
  11. ^ Anarchism in Romania
  12. ^ Pictorul Gheorghe Popovici


Funcții politice
Predecesor:
Constantin Crupenschi
Primar al orașului Iași
1920
Succesor:
General Mihai Negruzzi