Pandora

Pentru alte sensuri, vedeți Pandora (dezambiguizare).

Pandora

Vasul Pandorei de Pietro della Vecchia
Civilizația	mitologia greacă
Căsătorit cu	Epimeteu
Urmași	Pyra^[1]
Modifică date / text

Pandora (în limba greacă Πανδώρα) a fost în mitologia greacă prima femeie de pe pământ. Ea a fost creată de zeii care, geloși pe Zeus care crease bărbații, au hotarât să creeze o femeie perfectă. Hefaistos, zeul meșteșugăritului, folosind apă și pământ, i-a dat corp și chip. Ceilalți zei au înzestrat-o cu multe talente: Afrodita i-a dat frumusețea, Atena înțelepciunea, Apollo talentul muzical, Hermes puterea de convingere. De aici și numele său, Pandora însemnând în limba greacă cu toate darurile.^[2]

După ce Prometeu l-a imitat pe Zeus creînd el însuși oameni perfecți din lut, oameni cărora le-a dat viață cu razele soarelui^[3] și cărora le-a oferit focul furat de pe Olimp, Zeus s-a simțit jignit de îndrăzneala acestuia și a decis să se răzbune. El l-a pus pe Hefaistos să creeze o cutie în care zeii au depus toate relele: cruzimea (Ares), aroganța (Poseidon), suferința/durerea (Hefaistos), vanitatea (Hermes), lăcomia și gelozia Herei, pofta trupească (Afrodita), ura (Artemis), lăcomia (Atena], bolile (Apollo), lenea (Dionis), tristețea (Demetra), teama, înșelăciunea și subjugarea muritorilor de către zei (Zeus) și, nu în cele din urmă, suferința și moartea (Hades). Doar Hestia (sau poate mai probabil Atena, zeița înțelepciunii) s-a deosebit de ceilalți zei depunând în această cutie Speranța.^[3]

Într-un fals acces de bunătate, Zeus i-a oferit-o lui Prometeu pe Pandora drept soție și cutia (Cutia Pandorei) drept cadou. Simțind că la mijloc este un șiretlic, Prometeu a refuzat cadourile. Zeus s-a îndreptat apoi către Epimeteu, fratele lui Prometeu, care, subjugat de frumusețea Pandorei, a acceptat-o de soție. Împinsă de firea sa curioasă, Pandora a deschis cutia și astfel toate relele din interior au scăpat și s-au împrăștiat pe pământ. Înfricoșată, s-a grăbit să închidă capacul, neobservând că singurul lucru care rămăsese pe fundul cutiei era Speranța.^[2]

Note

^ IeSBE / Pirra[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b Abbé de Tressan, Mythology compared with history, p. 104
^ ^a ^b Abbé de Tressan, Mythology compared with history, p. 103

Bibliografie

Abbé de Tressan, Mythology compared with history: or, The fables of the ancients elucidated from historical records. For the use of young persons. To which is now first added, an enquiry into the religion of the first inhabitants of Great Britain. Together with some account of the ancient Druids, Printed for T. Cadell, Jun. and W. Davies, 1797, 516 pagini
Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, București, Editura Mondero, 1992, ISBN 973-9004-09-2
George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2
J. C. Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Larousse, 2003
Patrick Kaplanian, Mythes grecs d'origine, vol. I : Prométhée et Pandore, éd. L'entreligne, Paris, 2011 (ISBN 978-2-909623-06-1).
Jean-Pierre Vernant, Le Mythe prométhéen chez Hésiode, dans Mythe et société en Grèce ancienne, Paris, Maspéro, 1974, p. 177-194.

Vezi și

Legături externe

Dicționar mitologic Arhivat în 22 decembrie 2011, la Wayback Machine.

[8d45b2b86a62e42e854ea0a39c2104a7-1] IeSBE / Pirra[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[Tressan_p._104-2] Abbé de Tressan, Mythology compared with history, p. 104

[Tressan_p._103-3] Abbé de Tressan, Mythology compared with history, p. 103

[1]

[2]

[3]