Parcul Național Razna
| Parcul Național Razna | |
Categoria II IUCN (Parc național) | |
 | |
  | |
| Poziția |  Rēzeknes novads[*] Letonia |
|---|---|
| Coordonate | 56°16′N 27°30′E / 56.27°N 27.5°E |
| Suprafață | 59.615 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | LV0303400 |
Modifică date / text  | |
Parcul Național Razna este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 59.613,69 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Parcul Național Razna este situat la coordonatele 56°16′16″N 27°30′19″E / 56.2711°N 27.5052°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Parcul Național Razna a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în ianuarie 2004[2] pentru a proteja 8 specii de plante și 47 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
- sit de importanță comunitară (în ianuarie 2007)
- arie specială de conservare (în ianuarie 2004)[1][3][4]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 28 de habitate naturale: Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști uscate europene, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști din zone de pădure fino-scandinave, Turbării active, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea, Pășuni din zone de pădure fino-scandinave, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (8): turiță (Agrimonia pilosa), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Dianthus arenarius subsp. arenarius, mușchi (Dicranum viride), Hamatocaulis vernicosus, moșișoare (Liparis loeselii), Najas flexilis, dedițelul (Pulsatilla patens)
- păsări (36): pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buhai de baltă (Botaurus stellaris), Bucephala clangula, caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), presură de grădină (Emberiza hortulana), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar (Ficedula parva), cufundar polar (Gavia arctica), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț pestriț (Porzana porzana), chiră de baltă (Sterna hirundo), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix)
- mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
- nevertebrate (6): Dytiscus latissimus, Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Osmoderma barnabita, Vertigo angustior
- pești (3): zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), țipar (Misgurnus fossilis)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 32 de specii de plante, 13 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 15 specii de mamifere, 24 de specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 1 specie de reptile.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=147908
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=147908
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Raznas nacionalais parks”. Accesat în .
- ^ a b „Raznas nacionalais parks”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
