Sari la conținut

Partidul Socialiștilor Europeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru seria de jocuri video de fotbal, vedeți Pro Evolution Soccer (serie).
Partidul Socialiștilor Europeni
alte denumiri oficiale: vezi mai jos
Sigla PES
Sigla PES
AbrevierePES  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteSerghei Stanișev
Date
Înființat1992
Sediurue du Trône/Troonlaan, 98 1040
Bruxelles
Informații
Ideologie oficialăSocial-democrație
Pro-europenism
Poziție politicăCentru-stânga
Afiliere internaționalăInternaționala Socialistă,
Alianța Progresistă
Grup europarlamentarAlianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
Culori oficialeRoșu
Prezență online
www.pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni (Party of European Socialists în engleză, Parti socialiste européen în franceză, Sozialdemokratische Partei Europas în germană; alte denumiri oficiale: vezi mai jos) este un partid politic european care este compus din 33 de partide social-democrate, socialiste și laburiste din statele membre ale Uniunii Europene plus Norvegia.

Partidul Social Democrat din România este membru cu drepturi depline al PSE-ului.

PSE-ul a fost fondat în 1992 la Haga ca succesor al Confederației Partidelor Socialiste a Comunității Europene. Președintele actual al partidului este Poul Nyrup Rasmussen, fostul prim-ministru al Danemarcei.

PSE-ul este al doilea cel mai mare partid din Parlamentul European, cu 201 de membri. Președintele grupei socialiste parlamentare este social-democratul german Martin Schulz.

Din iulie 2004 până în ianuarie 2007 președintele Parlamentului European a fost socialistul spaniol Josep Borrell.

În afară de versiunea în limba română, următoarele nume sunt oficiale și utilizate în limbile respective:

  • Albaneză: Partia e Socialistëve Europianë
  • Bosniacă: Stranka evropskih socijalista
  • Bulgară: Партия на европейските социалисти, Partija na evropejskite socialisti
  • Cehă: Strana evropských socialistů
  • Croată: Stranka europskih socijalista
  • Daneză: De Europæiske Socialdemokrater
  • Engleză: Party of European Socialists
  • Estonă: Euroopa Sotsialistlik Partei
  • Finlandeză: Euroopan sosialidemokraattinen puolue
  • Franceză: Parti socialiste européen
  • Germană: Sozialdemokratische Partei Europas
  • Greacă: Ευρωπαϊκό Σοσιαλιστικό Κόμμα, Eurōpaïko Sosialistiko Komma
  • Irlandeză: Páirtí na Sóisialaithe Eorpach
  • Islandeză: Flokkur evrópskra sósíalista
  • Italiană: Partito del Socialismo Europeo
  • Letonă: Eiropas Sociāldemokrātiskā partija
  • Lituaniană: Europos socialistų partija
  • Luxemburgheză: Partei vun den Europäesche Sozialisten
  • Macedoneană: Партија на европските социјалисти, Partija na evropskite socijalisti
  • Maghiară: Európai Szocialisták Pártja
  • Malteză: Partit tas-Soċjalisti Ewropej
  • Neerlandeză: Partij van Europese Socialisten
  • Norvegiană: Det europeiske sosialdemokratiske partiet
  • Poloneză: Partia Europejskich Socjalistów
  • Portugheză: Partido Socialista Europeu
  • Sârbă: Партија европских социјалиста, Partija evropskih socijalista
  • Slovacă: Strana európskych socialistov
  • Slovenă: Stranka evropskih socialistov
  • Spaniolă: Partido Socialista Europeo
  • Suedeză: Europeiska socialdemokratiska partiet
  • Turcă: Avrupa Sosyalistler Partisi

Personalități

[modificare | modificare sursă]
Componența Parlamentului European


Organizația de tineret

[modificare | modificare sursă]

ECOSY - Tineretul Socialist European, este organizatia de tineret a PSE.

În 1961 socialiștii din Parlamentul European au încercat să redacteze un program socialist european comun, dar programul au fost neglijat din cauza cererilor Marii Britanii, Danemarcei, Irlandei și Norvegiei de a se alătura Uniunii Europene. Congresul Socialist 1962 împins la o mai mare democratizare în Parlamentul European, deși doar în 1969 că această posibilitate a fost examinată de către statele membre.

În 1973 aderarea Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii la Comunitatea Europeană aduce noi partide. Congresul Socialist extins s-a desfășurat la Bonn și a creat Confederația partidele socialiste ale Comunității Europene. Congresul a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind politica socială, inclusiv dreptul la muncă, securitatea socială , democrația și egalitata în economia europeană. În 1978, Confederația Partidelor Socialiste a adoptat primul Manifest Comun pntru alegeri. Acesta s-a axat pe mai multe obiective, printre care cele mai importante fiind asigurarea dreptul la muncă decentă, lupta contra poluării, abolirea discriminării, protecția consumatorilor și promovarea păcii, a drepturilor omului și a libertăților civile.

Congresul de la Luxemburg din 1980 a aprobat primul statut al Confederației Partidelor Socialiste. Aderarea Greciei în 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986 a adus în mai multe partide. În 1984, un alt manifest comun electoral socialist a fost aprobat la un congres în Luxemburg. Manifestul a propus un remediu socialist pentru criza economică prin stabilirea unei legături între producția industrială, protecția beneficiilor sociale fundamentale și lupta pentru o viață mai bună.

În 1992, odată cu transformarea CEE în Uniunea Europeană, Tratatul de la Maastricht a adoptat instituirea partidelor politice la nivel european, iar Confederația și-a schimbat denumiea în Partidul Socialiștilor Europeni. Primul program al partidului s-a concentrat pe crearea de locuri de muncă, lupta împotriva discriminării bazate pe sex, protecția mediului și a consumatorilor, reglementarea imigrației, combaterea rasismului și crimei organizate.

În 2004 Poul Nyrup Rasmussen l-a învins Giuliano Amato în cursa pentru președinția PES. El a fost reales pentru 2 ani la Congresul PES de la Porto din 8 decembrie 2006 și cu încă 2 ani la Congresul de la Praga din 2009. În 2007, aderarea României și Bulgariei aduce noi partide.

Rasmussen a demisionat la Convenția progresivă PES de la Bruxelles din 24 noiembrie 2011, și a fost înlocuit cu Serghei Dmitrievich Stanishev, liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), ales președinte interimar PES, prin aclamare, de către președinția PES.

În aceeași zi Consiliul PES a luat decizia ca urmatorul candidat PSE pentru Președintele Comisiei ar fi ales în mod democratic printr-un PES prezidențiale primar au loc în ianuarie 2014.

Congresul PSE la București in septembrie 2012

[modificare | modificare sursă]

Partidul Socialist European (PSE) își organizează următorul Congres la București pe 28 și 29 septembrie 2012[1]. Aceste congrese sunt organizate la doi ani și jumătate[2], o dată în anul alegerilor europene și o dată la jumătatea mandatului. Congresul de la București din septembrie urmărește să aleagă un nou lider[3] și să pregătească alegerile europene din 2014. Acest congres urmează, de asemenea, să adopte un proces prezentat de socialiști ca fiind mai democratic și mai transparent[4] pentru alegerea candidatului acestora la Președinția Comisiei Europene în 2014. Socialiștii speră să îi poată succeda lui Jose Luis Barroso[3] beneficiind de eșecul dreptelor europene de a scoate Europa din criză.

Organizare acest congres la București, după alegeri extrem de contestate[5] în România este destul de controversat[6].

  1. ^ Zita Gurmai, President of PES Woman, 26 July 2012, Together for the Europe we need! Arhivat în , la Wayback Machine., Retrieved 8 august 2012
  2. ^ PES, December 2009, PES Statutes adopted by the 8th Congress Arhivat în , la Wayback Machine., sit-ul PSE-PES Arhivat în , la Wayback Machine., Retrieved 8 august 2012
  3. ^ a b PES Resolution, 24 November 2011, Our common candidate for 2014[nefuncțională], sit-ul PSE-PES Arhivat în , la Wayback Machine., Retrieved 8 august 2012
  4. ^ PES Presidency declaration, 14 April 2011, Ethics in politics : For strong moral conduct through a strong moral code Arhivat în , la Wayback Machine., sit-ul PSE-PES Arhivat în , la Wayback Machine., Retrieved 8 august 2012
  5. ^ Mediapart, 2 august 2012, Has Romania fallen intro the hands of anarchists?, www.mediapart.fr, Retrieved 8 august 2012
  6. ^ Mediapart, 4 august 2012, București, testul Partidului Socialist European, www.mediapart.fr, Retrieved 8 august 2012