Peștera Buciumul Sucit
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Peștera Buciumul Sucit | |
Geografie | |
---|---|
Localizare | comuna Gârda de Sus, județul Alba |
Lungime | 25 m |
Adâncime | 3m(-1;+2) |
Altitudine | 567 m.d.M. |
Geologie | Calcar |
Număr de intrări | 1 |
Alte informații | |
Peșteră fosila | |
Modifică date / text |
Peștera Buciumul Sucit este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Se află în Munții Bihorului, în comuna Gârda de Sus, nu departe de peștera Scărișoara și Pojarul Poliței. Pentru a ajunge la ea se recomandă ajutorul unui ghid local.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Cunoscută și folosită de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorată pentru prima dată în 1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid al pesterii Scărișoara.
În 1955 el îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate.
În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peștera.
Liviu Valenaș cartează și menționează peștera în 1977.
Toponomie
[modificare | modificare sursă]Cunoscută de localnici ca "Peștera de sub Piatra Parjolii", a fost botezată de Marcian Bleahu ca "Buciumul Sucit" pornind de la o formațiune care sugerează această asemanare. Mai târziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărisoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scundă se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, usor serpuitoare.
Condiții de vizitare
[modificare | modificare sursă]Peștera este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea.
Biologie
[modificare | modificare sursă]Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere) și Pholeuon proserpinae glaciale.
Arheologie
[modificare | modificare sursă]Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu dar arheologii pot avea surprize în peșteră.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marcian Bleahu, 1976, Peșteri din Romania
- T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
- Clubul de Speologie Polaris Blaj - Arhiva
- Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
- colectia revistei Speotelex
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Peștera Scărișoara
- Peștera Poarta Zmeilor
- Ghețarul de sub Zgurăști
- Peștera Ghețarul de la Vârtop
- Peștera Poarta lui Ionele
- Cetățile Ponorului
- Peștera de la Căput
- Avenul din Șesuri
- Peștera Gaura Fetii
- Peștera Bisericuța
- Peștera Calului
- Peștera Dâmbău
- Peștera din Valea Geogelului
- Listă de peșteri din România
Note
[modificare | modificare sursă]