Peaj
Peaj (substantiv de genul neutru)[1] sau taxă de trecere reprezintă o taxă care trebuie plătită pentru a beneficia de dreptul de a traversa un pasaj sau pentru a folosi o lucrare de artă inginerească (autostradă, cale ferată, cale fluvială, pod, tunel etc.). Peajul poate fi aplicat persoanelor, vehiculelor sau mărfurilor transportate. În limbajul curent, termenul desemnează, de asemenea, postul de peaj, stația de taxare (sau bariera de peaj) unde este percepută această taxă.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Cuvântul românesc peaj provine de la cuvântul din limba franceză péage.[2] Acesta, la rândul său, provine cuvântul din limba latina vulgară pedaticum, în traducere „drept de a pune piciorul”, derivat de la substantivul latinesc pes, pedis (picior).[3] La origine, prin urmare, termenul implica pietonul. Ulterior termenul francez și-a extins semnificația, însemnând „drept de trecere plătită”.
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
- DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. ISBN 973-637-087-x