Peiorativ
Peiorativ este un adjectiv calificativ[1], care se referă la cuvinte, expresii, afirmații etc. Cuvântul peiorativ (sau expresia peiorativă) are un sens depreciativ, disprețuitor, nefavorabil[2], este utilizat frecvent în discursul șovinist și califică adesea o conotație.[3]
Termenii și expresiile peiorative traduc voința de a deprecia sau discredita subiectul pe care îl desemnează, pot constitui o formă de abuz[4] și violență psihologică[5], lipsă de respect, denigrare sau o părere negativă. Cuvintele și expresiile peiorative sunt frecvent utilizate cu scop tendențios și pentru a critica sau a manifesta dezaprobare și ostilitate în legătură cu persoane (țigan, jidan[6]), obiecte (rablă[7]), servicii (servicii de rahat[8]), locații (la dracu-n praznic[9]) sau situații (A se uita ca vițelul la poarta nouă[10]).
Un termen poate fi considerat ca fiind peiorativ în unele grupuri sociale sau culturale, dar nu și în altele. Termenul prost este utilizat în limba germană cu sensul de noroc (în sănătatea cuiva)[11], iar in limba română reprezintă o ființă lipsită de inteligență, sau o evaluare (a unui produs, serviciu etc.).
De asemenea, unii termeni pot avea conotație peiorativă în funcție de context și de tonul utilizat. Spre exemplu, cuvântul fetiță nu comportă nicio conotație negativă când se face referire la un copil de sex feminin, însă este considerat degradant când este utilizat ca și epitet pentru persoanele de sex masculin. Un alt exemplu este cuvântul țăran, care poate desemna o persoană care locuiește la sat (sătean), cineva care are ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor[12] sau o persoană lipsită de maniere, om necioplit.[13]
Cuvintele polisemantice și jocurile de cuvinte (precum palindromul, omofonia, calamburul sau anagrama) pot fi cu ușurință utilizate în sens peiorativ dacă înțelesul sugerat sau relația lexicală sunt în mod neetic speculate, fie pentru a reda o idee de calitate negativă, fie pentru a evidenția doar o parte dintr-un adevăr, sugerând astfel o normă sau o trăsătură congenitală atunci când nu este cazul.
Antonimie
[modificare | modificare sursă]- Antonimul cuvântului peiorativ este cuvântul meliorativ.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Termenul românesc peiorativ este împrumutat din franțuzescul péjoratif,[2] care la rândul său provine din termenul latinesc pēiorō, pēiorāre, pēiorāvi, pēiorātum, „a face mai rău”, iar acesta provine din pēiŏr, pēiŭs,[14][15] comparativ al lui mālus, „rău”.[15]
Semantică
[modificare | modificare sursă]Semantica este o ramură a lexicologiei care se ocupă cu studierea sensului cuvintelor, precum și cu schimbările de sens pe care le pot suferi cuvintele. Semantica este un factor de organizare a vocabularului unei limbi.
Dat fiind că dicționarele sunt explicative, și nu normative, nu există un instrument normativ universal pentru lexic și semantică. Determinarea caracterului peiorativ a termenilor dintr-o limbă este un proces dinamic și presupune acceptarea evoluției semantice a cuvintelor.
Evoluție semantică
[modificare | modificare sursă]Modificarea sensului inițial al cuvintelor sub influența factorilor de natură lingvistică sau extralingvistică poartă denumirea de evoluție semantică. Evoluția semantică are loc atunci când o intenție diferită pentru un cuvânt este împărtășită de comunitatea de vorbire și devine stabilit în utilizare.
Un rol important în evoluția semantică unui cuvânt îi revine contextului în care acesta începe să fie utilizat. Vocabularul este partea cea mai mobilă a unei limbi pentru că e strâns legat de evoluția societății [16]; normele unui vocabular se modifică în timp încât să reflecte schimbările în societate, acest proces presupunând nu numai acceptarea și recunoașterea drept corecte a unor foste abateri[17], dar și invers, ținându-se cont de realitatea culturală și politică specifică epocii în care unii termeni au fost adoptați și utilizați, să se recunoasă modificarea unor termeni, din norme în abateri problematice.
Există factori lingvistici (procesele care au loc ca urmare a modificării relațiilor semantice stabilite între cuvinte în cadrul unui câmp lexico-semantic) și extralingvistici (schimbările din realitatea extralingvistică: dispariția, transformarea, apariția unor obiecte, modificarea relațiilor social-istorice) care cauzează schimbări de semantică într-o limbă.[18]
Depreciere semantică
[modificare | modificare sursă]Procesul deprecierii semantice a unor cuvinte indică uneori o acumulare de rupturi și tensiuni culturale ale unei societăți.[19] De exemplu, expresia negro, folosită odată În S.U.A ca și termen neutru clasificator, este acum extrem de ofensatoare[20]; similar, termenii poponar[21] sau țigan[21][22] poartă aceeași încărcătură profund negativă.
Putem spune despre un termen că este utilizat cu sens peiorativ atunci când tonul folosit în pronunție și/sau înțelesul comportat într-un anumit context au menirea explicită de a califica o conotație negativă sau de a solicita ascultătorilor vizualizarea subiectului pe care îl desemnează ca nedorit, deteriorat, inferior etc. În ceea ce privește etalonul unei denumiri etnice, ea devine peiorativă atunci cînd cei carora le este aplicată o resping și când ea totusi continuă sa fie folosita insistent, sub varii pretexte.[23]
Expresii peiorative uzuale
[modificare | modificare sursă]O serie de expresii și cuvinte românești uzuale care sunt utilizate frecvent cu sens peiorativ și considerate ofensatoare pe motive de rasa, etnie, gen, orientare sexuala, deficiente fizice sau psihice și/sau considerente sociale, cum ar fi meseria practicată.
- Țigan, cioară - Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), ediția 2012, țigan înseamnă „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”[24][25]
- Târfă, curvă - cu sensul de femeie ușoară sau lucrător/lucrătoare care oferă servicii sexuale
- Bulangiu, poponar - cu sensul de bărbat homosexual
- Sticlete[26], curcan[27], scatiu, cloncan, gabor[28] - cu sensul de polițist
- A se uita ca vițelul la poarta nouă - cu sensul de a fi nedumerit, a nu înțelege
- A fi dus cu pluta - a nu fi în toate mințile, a nu raționa
- Țăran - cu sensul de persoană needucată și lipsită de maniere.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cu alte cuvinte, exprimă o calitate.
- ^ a b Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
- ^ Conotația reprezintă sensul suplimentar al unui cuvânt, care depinde de context, de o situație etc. Conotația unui cuvânt este sensul figurat al acelui cuvânt.
- ^ Semne ca esti intr-o relatie abuziva din punct de vedere emotional, 2012, manager.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Abuzul verbal în relații - o formă de violență psihologică, 2012, Victoria Ion, topexperti.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Academia Română schimba DEX-ul: Cuvintele țigan și jidan au un caracter peiorativ și nu sunt recomandate, 2011, stiridecluj.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Rablă, Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. 2009, dexonline.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ UPC - servicii de rahat Arhivat în , la Wayback Machine., 2010, Adelin Petrișor, adelin-petrisor.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Drac, Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. 2009, dexonline.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Listă de expresii românești, Wikipedia. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Prost, Dicționar German-Român, hallo.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Țăran, Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. 2009, dexonline.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Țăran, dexonline.net. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par....
- ^ a b Gheorghe Guțu, Dicționar latin-român
- ^ Alexandru Graur, Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică, 1968, pp. 271
- ^ 101 Greșeli de semantică, 2012, Dragomirescu Adina, Nicolae Alexandru, Humanitas. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Evoluția semantică a cuvintelor, limba-romana.ucoz.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Zafiu, Rodica (). „Păcatele Limbii: Cocalar”. România literară. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Pejoratives, 2010, Christopher Hom, p. 166
- ^ a b Szelmenczi, Mădălina; Szelmenczi, Adrian (). „Capitolul III – Modalități de combatere a discriminării”. Diversitate = Normalitate. Mic ghid de demontare a stereotipurilor și prejudecăților (PDF). pp. 55–56. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Nicolae, Valeriu (). „E minunat să fii țigan!”. Dilema Veche. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Alexe, Dan (). „Puținã semanticã jidoveasco-țigãneascã…”. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Țiganul, un "scump". Cuvântul poate aduce amenzi usturătoare, 2012, antena3.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ „DEX-ul a apărut într-un nou tiraj. Definițiile cuvintelor "rom" și "țigan" au fost modificate”. Mediafax. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
Noua definiție a substantivului "rom" este următoarea: "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativă", potrivit comunicatului citat.
- ^ Polițist, substantive Arhivat în , la Wayback Machine., 2009, Rodica Zafiu, România Literară. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Curcan Arhivat în , la Wayback Machine., ce-inseamna.ro. Accesat la 16 martie 2016.
- ^ Gabor, Dicționar de argou al limbii române, Ed. 2007, dexonline.ro. Accesat la 16 martie 2016.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
- Rodica Ocheșanu, Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, Dicționar latin-romîn, Editura Științifică, București, 1962.
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007.
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Pejorative Language, Studiu filosofic în Internet Encyclopedia of Philosophy. Accesat la 16 martie 2016.