Petar Konjović
| Petar Konjović | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Čurug(d), Districtul Bačka de Sud, Serbia |
| Decedat | (87 de ani)[3][4][1][2][5] Belgrad, RS Serbia, RSF Iugoslavia[6] |
| Frați și surori | Dimitrije Konjović[*] |
| Cetățenie |  Serbia |
| Ocupație | compozitor muzicolog[*] |
| Limbi vorbite | limba sârbă[3][7] |
| Activitate | |
| Studii | Pražská konzervatoř[*] |
| Gen muzical | operă |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Petar Konjović (în sârbă Петар Коњовић; n. , Čurug(d), Districtul Bačka de Sud, Serbia – d. , Belgrad, RS Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un compozitor, dirijor și muzicolog sârb, recunoscut drept unul dintre fondatorii școlii sârbești de compoziție.[8] A fost membru al Academiei Cehe de Științe și Arte (1938) și membru titular al Academiei Regale Sârbe de Științe (1946).[9]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut în localitatea Čurug, și-a început educația la gimnaziul din Novi Sad, urmând apoi studii la Facultatea de Pedagogie din Sombor. În 1906 a absolvit Conservatorul din Praga, unde a studiat compoziția sub îndrumarea lui Karel Stecker.[8] În 1907, la invitația compozitorului Stevan Mokranjac, s-a stabilit la Belgrad, unde a început să predea la Universitatea de Arte. De-a lungul carierei a lucrat ca profesor de muzică, regizor și dirijor în orașe precum Zemun, Osijek, Split, Novi Sad. În 1920 a efectuat un turneu european ca pianist.
A condus Teatrul Național Croat din Zagreb între 1921-1926 și 1933-1939.[9] Din 1939 a fost profesor la Academia de Muzică din Belgrad, iar între 1948-1954 a condus Institutul de Muzicologie al Academiei Sârbe de Științe.
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Petar Konjović este autorul unor opere de referință pentru opera națională sârbă:
- Căsătoria lui Miloš (1917)
- Knezul Zeta (1929)
- Koštana (1931)
- Țăranii (1952)
- Patria
Opera Koštana, inspirată din piesa omonimă a lui Borisav Stanković este considerată una dintre capodoperele sale, ilustrând atmosfera pastorală a Serbiei tradiționale și integrand motive folclorice autentice într-un limbaj muzical sofisticat.
A compus și lucrări simfonice, printre care poemul simfonic Makar Čudra (1944), inspirat dintr-o nuvelă a lui Maxim Gorki, precum și alte partituri orchestrale.
Activitate critică
[modificare | modificare sursă]A fost un critic muzical realist, publicând lucrări de referință precum:
- Personalități (1920), o incursiune în biografiile creatorilor muzicali;
- Cartea despre muzică (1947), un tratat cu valențe pedagogice;
- monografiile Miloje Milojević (1954) și Stevan Mokranjac (1956), studii esențiale despre pilonii muzicii sârbe.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b Petar Konjović, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Petar Konjović, Hrvatski biografski leksikon
- ^ Конёвич Петар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Конёвич Петар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Marea Enciclopedie Rusă: Vol. 15. Congo – Botez. Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, 2010, pp. 36-37.
- ^ a b Enciclopedia Muzicală. Red. pr. Iu. V. Keldîș. Vol. 2. Moscova: Enciclopedia Sovietică, 1974, pp. 901-902.
