Pițigoi japonez

Pițigoi japonez
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Passeriformes
Familie:	Paridae
Gen:	Sittiparus
Specie:	S. varius
Nume binomial
	Sittiparus varius; (Temminck & Schlegel, 1845)
Subspecii
	5 în viață, 1 recent dispărută; vezi în text
Sinonime
	Cyanistes varius; Poecile varius; Parus varius;
	Modifică text

Pițigoiul japonez (Sittiparus varius) este o pasăre din ordinul paseriformelor, din familia pițigoilor, Paridae. Apare în Japonia, Coreea și local în nord-estul Chinei (sudul Liaoning) și în sud-estul extrem al Rusiei (sudul insulelor Kurile).

Taxonomie

Pițigoiul japonez a fost descris de zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck și ornitologul german Hermann Schlegel în 1845 și i s-a dat numele binomial Parus varius.Parus varius.^[2]^[3]^[a] Până la sfârșitul secolului al XX-lea, pițigoiul japonez era de obicei plasat împreună cu majoritatea celorlalți membri ai familiei de pițigoi în genul Parus. În 2005, raportul unui studiu de filogenetică moleculară care a examinat secvențele de ADN mitocondrial de la membrii familiei de pițigoi, a recomandat includerea pițigoiului japonez împreună cu aproximativ cincisprezece alte specii în genul Poecile.^[6] Autorii unui studiu din 2013 care a analizat atât secvențele mitocondriale, cât și cele nucleare, au sugerat împărțirea genului Poecile și plasarea pițigoiului japonez în genul Sittiparus. Genul fusese inițial creat de politicianul și naturalistul belgian Edmond de Sélys Longchamps în 1884, cu pițigoiul japonez ca specie tip.^[7]^[8] Această propunere a fost adoptată de Uniunea Internațională a Ornitologilor.^[9]^[10]

Au fost descrise o serie de subspecii, dintre care una a dispărut în secolul al XX-lea:^[10]

S. v. varius (Temminck & Schlegel, 1845) — Kurile de sud (Kunashir, Shikotan, Iturup), nord-estul Chinei, centrul și sudul Coreei, Japonia
S. v. sunsunpi (Kuroda, 1919) — Tanegashima
S. v. namiyei (Kuroda, 1918) — Insula Toshima, Niijima și Kōzu-shima
S. v. yakushimensis (Kuroda, 1919) — Yakushima
S. v. amamii (Kuroda, 1922) — Amami Ōshima, Tokunoshima și Okinawa Island
S. v. orii (Kuroda, 1923) — extinct c. 1940

Galerie

Note

^ Fauna Japonica was issued in fascicles (parts). Although the description of the varied tit on pages 71-72 was included in fascicles IV-VIII which were published in 1848,^[4] plate 35 was published with fascicle 2 in July 1845.^[5]

Referințe

^ BirdLife International (2017). „Sittiparus varius”. IUCN Red List of Threatened Species. 2017: e.T103758876A112809007. doi:10.2305/IUCN.UK.2017-1.RLTS.T103758876A112809007.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.
^ Temminck, Coenraad Jacob; Schlegel, Hermann (1845). Siebold, Philipp Franz von, ed. Fauna Japonica. 4: Aves. Lugduni Batavorum (Leiden): Regis Auspiciis. pp. 71–72, plate 35. Title page dated 1850
^ Paynter, Raymond A. Jr, ed. (1986). Check-list of Birds of the World. 12. Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. pp. 117–119.
^ Sherborn, C. Davies; Jentink, F.A. (1895). „On the dates of the parts of Siebold's 'Fauna Japonica' and Giebel's 'Allgemeine Zoologie' (first edition)”. Academic Press, [etc.]: 149–150.
^ Morioka, H.; Dickinson, E.C.; Hiraoka, T.; Allen, D.; Yamasaki, T. (2005). „Types of Japanese birds” (PDF). National Science Museum Monographs (Tokyo). 28: 1–154 [130].
^ Gill, F.B.; Slikas, B.; Sheldon, F.H. (2005). „Phylogeny of titmice (Paridae): II. Species relationships based on sequences of the mitochondrial cytochrome-b gene”. Auk. 122: 121–143. doi:10.1642/0004-8038(2005)122[0121:POTPIS]2.0.CO;2.
^ Selys-Longchamps, Edmund de (1884). „Considérations sur le genre mélange (Parus)”. Bulletin de la Société Zoologique de France (în franceză). 9: 32–78 [58].
^ Paynter, Raymond A. Jr, ed. (1986). Check-list of Birds of the World. 12. Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 71.
^ Johansson, U.S.; Ekman, J.; Bowie, R.C.K.; Halvarsson, P.; Ohlson, J.I.; Price, T.D.; Ericson, P.G.P. (2013). „A complete multilocus species phylogeny of the tits and chickadees (Aves: Paridae)”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 69 (3): 852–860. doi:10.1016/j.ympev.2013.06.019. PMID 23831453.
^ ^a ^b Gill, Frank; Donsker, David (ed.). „Waxwings and their allies, tits & penduline tits”. World Bird List Version 6.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 15 februarie 2016.

Legături externe

Materiale media legate de Sittiparus varius la Wikimedia Commons

Northern Region Water Resources Office, Taiwan: Birds of Shihmen Reservoir Arhivat în 24 martie 2007, la Wayback Machine.. Retrieved 2006-NOV-21.
Oriental Bird Club: Varied tit photos Arhivat în 29 august 2019, la Wayback Machine.. Retrieved 2006-NOV-21.
Endangered animals of Russia: Тиссовая синица (Tissovaya sinitsa, Varied Tit) Arhivat în 19 august 2000, la Wayback Machine. [in Russian]. Retrieved 2006-NOV-21.

Acest articol referitor la subiecte din zoologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.

[6] Fauna Japonica was issued in fascicles (parts). Although the description of the varied tit on pages 71-72 was included in fascicles IV-VIII which were published in 1848,^[4] plate 35 was published with fascicle 2 in July 1845.^[5]

[iucn_status_12_November_2021-1] BirdLife International (2017). „Sittiparus varius”. IUCN Red List of Threatened Species. 2017: e.T103758876A112809007. doi:10.2305/IUCN.UK.2017-1.RLTS.T103758876A112809007.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.

[2] Temminck, Coenraad Jacob; Schlegel, Hermann (1845). Siebold, Philipp Franz von, ed. Fauna Japonica. 4: Aves. Lugduni Batavorum (Leiden): Regis Auspiciis. pp. 71–72, plate 35. Title page dated 1850

[3] Paynter, Raymond A. Jr, ed. (1986). Check-list of Birds of the World. 12. Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. pp. 117–119.

[4] Sherborn, C. Davies; Jentink, F.A. (1895). „On the dates of the parts of Siebold's 'Fauna Japonica' and Giebel's 'Allgemeine Zoologie' (first edition)”. Academic Press, [etc.]: 149–150.

[5] Morioka, H.; Dickinson, E.C.; Hiraoka, T.; Allen, D.; Yamasaki, T. (2005). „Types of Japanese birds” (PDF). National Science Museum Monographs (Tokyo). 28: 1–154 [130].

[7] Gill, F.B.; Slikas, B.; Sheldon, F.H. (2005). „Phylogeny of titmice (Paridae): II. Species relationships based on sequences of the mitochondrial cytochrome-b gene”. Auk. 122: 121–143. doi:10.1642/0004-8038(2005)122[0121:POTPIS]2.0.CO;2.

[8] Selys-Longchamps, Edmund de (1884). „Considérations sur le genre mélange (Parus)”. Bulletin de la Société Zoologique de France (în franceză). 9: 32–78 [58].

[9] Paynter, Raymond A. Jr, ed. (1986). Check-list of Birds of the World. 12. Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 71.

[10] Johansson, U.S.; Ekman, J.; Bowie, R.C.K.; Halvarsson, P.; Ohlson, J.I.; Price, T.D.; Ericson, P.G.P. (2013). „A complete multilocus species phylogeny of the tits and chickadees (Aves: Paridae)”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 69 (3): 852–860. doi:10.1016/j.ympev.2013.06.019. PMID 23831453.

[ioc-11] Gill, Frank; Donsker, David (ed.). „Waxwings and their allies, tits & penduline tits”. World Bird List Version 6.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 15 februarie 2016.

[1]

[2]

[3]

[a]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[4]

[5]