Sari la conținut

Plopi, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Plopi, Timișoara)
Plopi, Timiș
—  așezare umană  —
Map
Plopi, Timiș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°45′05″N 21°16′39″E ({{PAGENAME}}) / 45.751318°N 21.277368°E

Țară România
Județ Timiș
Municipiu Timișoara

Prezență online

Plopi (nume vechi: I. G. Duca) este un cartier al Timișoarei și o fostă localitate din județul Timiș.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Înainte de Primul Război Mondial, majoritatea terenurilor localității au fost deținute de văduva contelui Ladislau Gyürky, născută Malva Klaritz. Aceasta a împărțit terenurile contra cost doritorilor, numele ei figurând în cartea funciara a comunei Ghiroda până în anii 2000.[1]

La Recensământul din 1930 localitățile Ștrand-Gyürki, Cardoș, Schmidt-Szegedi, Șarta și Slavik, care vor forma viitorul cartier, făceau parte din comuna Ghiroda. Acestea s-au dezlipit, împreună cu localitățile Crișan și Bogdan, la data de 23 septembrie 1932, pentru a forma comuna Ghiroda-Nouă, în urma „Deciziunii Nr. 24.768 din 23 Septemvrie 1932“ a prefecturii județului Timiș-Torontal.[2]

În 1936, localitățile Ștrand-Gyürki, Cardoș (în maghiară Kardos-Telep; în germană Kardos-Kolonie[1]), Schmidt-Szegedi, Șarta și Slavik s-au desprins de Ghiroda Nouă, pentru a forma localitatea I. G. Duca, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial:[3][4]

„Prin deciziunile comisiunii interimare a județului Timiș-Torontal Nr. 23.284 din 20 Iunie 1935 și Nr. 28.229 din 14 Decemvrie 1935, se aprobă deslipirea coloniilor: Cardoș, Șarta, Schmidt, Szegedi, Slavek, Șarta, Strand-Gyurki dela com. rurală Ghiroda-Nouă ca toate împreună să formeze o comună rurală aparte cu denumirea de „I. G. Duca”, cu reședința în colonia Cardoș. În urma acestei modificări, com. rurală Ghiroda-Nouă rămâne formată numai din coloniile Bogdan și Crișan, cu reședința în colonia Crișan.”
—Monitorul Oficial, 14 februarie 1936

La Recensământul din 1941 localitatea figura cu denumirea de Plopi, fiind reședința comunei cu același nume și avea 334 de clădiri și 1201 locuitori.[4]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Cartierul are un număr de 7 străzi principale care pornesc din marginea râului Bega. Printre obiective industriale din cartier din anul 2006: Stație de transformare energie electrică ENEL; stație reglare gaze naturale E-On gaz; Uzinele de apă de suprafață 2-4 Aquatim; garaj ANIF; fabrica de echipamente sportive Orizzo; stație betoane Holcim, 8 magazine, fundația "Rudolf Walther" Timișoara; 2 școli generale (Școala cu clasele I-VIII nr.4 Timișoara; Școala cu clasele I-VIII "Rudolf Walther" Timișoara), 1 grădiniță.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Anonim (). „Fiecare cartier cu povestea numelui sau, la Timisoara! Al tau stii de unde se trage? | OpiniaTimisoarei.ro”. Opinia Timisoarei. Accesat în . 
  2. ^ „Monitorul Oficial, Partea 1, octombrie 1932 (nr. 230-255) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  3. ^ „Monitorul Oficial, Partea 1, februarie 1936 (nr. 26-50) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  4. ^ a b Președinția Consiliului de Miniștri; Institutul Central de Statistică; Director dr. Sabin Manuilă (). Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941 (PDF). Imprimeria Institutului Statistic. p. 661.