Poppo de Grapfeld
| Poppo I | |
| Conte de Grapfeld | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 790 d.Hr.  |
| Decedat | 840 d.Hr. (50 de ani) |
| Părinți | Heimerich[*][1] Hadaburg[*][1] |
| Copii | Poppo de Turingia Henric de Franconia Egino de Turingia |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | conte |
| Familie nobiliară | Popponen[*] |
Modifică date / text  | |
Poppo (I) de Grapfeld, de asemenea Grabfeld (n. 790 d.Hr. – d. 840 d.Hr.), a fost un nobil franc probabil descendent al contelui Cancor din familia Robertinilor, conte de Rheingau, și prin urmare probabil cel mai vechi strămoș care apare în documente, din linia masculină a Babenbergilor franconieni. Această veche familie nobiliară este numită de istorici, de asemenea, Popponi (în germană Popponen). Babenbergii Popponi sau franconieni nu trebuie echivalați cu Babenbergii austrieci.
La începutul secolului al IX-lea (menționat în documente din 819 până în 839) Poppo I de Grabfeld a fost conte (în germană Gaugraf) în Grabfeld, teritoriu situat astăzi în zona de graniță a statelor federale germane Bavaria și Turingia. În 819/839 Poppo este menționat cu titlul „conte în Saalgau”.
El a fost „principalul om al francilor” în 838–839, atunci când, alături de alți nobili, incluzând conții Gebhard de Lahngau și Adalbert de Metz și pe arhiepiscopul Odgar de Mainz, s-a opus revoltei lui Ludovic Germanul, acordând sprijin tatălui acestuia, împăratul Ludovic cel Pios.
Poppo a fost probabil tatăl sau poate bunicul ducilor Henric de Franconia, Poppo și Egino de Turingia. A murit în 839/841.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b The Peerage
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- The Annals of Fulda. (Manchester Medieval series, Ninth-Century Histories, vol II.) Timothy Reuter (trad.), Editura Manchester University Press, Manchester, 1992.
- Alfred Friese: Studien zur Herrschaftsgeschichte des fränkischen Adels. Der mainländisch-thüringische Raum vom 7.–11. Jahrhundert, Editura Klett-Cotta, Stuttgart, 1979, ISBN: 3-12-913140-X (Geschichte und Gesellschaft – Bochumer historische Studien 18).
- Ferdinand Geldner: Neue Beiträge zur Geschichte der „alten Babenberger“, Editura Meisenbach, Bamberg 1971, ISBN: 3-87525-023-0 (Bamberger Studien zur fränkischen und deutschen Geschichte 1).
- Wolfgang Metz: Babenberger und Rupertiner in Ostfranken în: Jahrbuch für fränkische Landesforschung., vol. 18, 1958, ISSN 0446-39433, pp. 295–304.
- Detlev Schwennicke: Europäische Stammtafeln. III, vol. 1, 1984, tab. 54.