Portal:Bălți
|
Pagina principală | Bun venit | Căutare | Manual de stil | Comunitate | Ajutor | Contact Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții
|
Bălți
Bălți este cel mai mare oraș din nordul Republicii Moldova, fiind supranumit „capitala de nord”. Orașul este amplasat în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie fragmentată, la confluența râurilor Răut și Răuțel.
Prima atestare certă a orașului Bălți apare în notele legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. Totuși, în unele surse se indică eronat că Bălțiul ar fi fost întemeiat în anul 1421 de către principesa poloneză Ringala de Mazovia. Alți savanți identifică satul Zavodine menționat documentar în 1401 cu Bălțiul actual.
În prezent Bălțiul este unul din cele mai dezvoltate orașe moldave, din punct de vedere economic și social, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Din componența municipiului Bălți fac parte și satele Elizaveta și Sadovoe. La recensământul din 2004, populația număra 127.561 locuitori, inclusiv 122.669 locuitori în mediul urban și 4.829 locuitori în mediul rural.
Articole selectate
Stema Bălțiului a fost reprezentată de două simboluri heraldice. Prima stemă, adoptată în secolul al XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbea este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006.
Imagine selectată
Știri
- La 10 martie 2013, delegația poloneză în frunte cu Bogdan Borusewicz, mareșalul Sentatului Republicii Polonia, a efectuat o vizită în municipiului. În cadrul delegației erau incluși deputați polonezi, primarul orașului Bialystok - Tadeusz Truskolaski, mareșalul voievodatul Podlasia - Jarosław Dworzański, ș.a. În municipiul Bălți, oaspeții polonezi au fost întâmpinați de către conducerea municipiului și, în cadrul unei reuniuni comune, a fost semnat un Acord de intenții referitor la colaborarea dintre municipiul Bălți și orașul polonez Bialystok. Ulterior, șeful Parlamentului, însoțit de către delegația poloneză și conducerea municipiului Bălți, a vizitat două biserici din oraș, a depus flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe finalul vizitei la Bălți, Președintele Parlamentului, însoțit de delegația poloneză, a participat la reuniunea solemnă a diasporei poloneze din Republica Moldova, eveniment desfășurat în incinta Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. 11 martie 2013: unimedia.info
- La 7 martie 2013 s-a deschis o nouă linie de autobuze care va asigura transportul de pasageri pe ruta: Podul Chișinăului - str. 31 August - str. Ștefan cel Mare (Banca de Economii-CET Nord) - Bălții Noi - s. Natalievca și retur pe același traseu. 11 martie 2013: esp.md
- Scuarul de la intersecția străzilor Independeței și Pușkin, situat în apropiere de „Casa ucraineană” , a fost denumit „Taras Șevcenko”, în cinstea poetului ucrainean. Decizia a fost aprobată de către Consiliul municipal la 28 februarie 2012. Inițiativa a aparținut Uniunii ucrainenilor din Republica Moldova „Zapovit - Moștenire”.În centrul scuarului, în 2001 a fost amplasat monumentul celebrului poet al poporului ucrainean, Taras Șevcenko. 9 martie 2013: esp.md
Legendă
Legenda movilei tătărești. Pe teritoriul municipiului Bălți arheologii au identificat 17 movile funerare lăsate de către popoarele nomade. Aceste movile reprezintă morminte ale unor conducători de vază a nomazilor. Una din cele mai mari movile de află pe o culme în sud-estul orașului, în apropiere de șoseaua de centură. Despre aceasta în almanahul „Basarabia” din 1903 se afirmă:
- „Lângă Bălți, în preajma Răutului, se află o movilă, numită tătărească, ridicată, după cum spun legendele pe mormântul fiului unui han tătar, înecat în Răut”
Legături externe
Portaluri asemănătoare
Biografie selectată
Emanoil Catelly (n. 25 ianuarie 1883, Zgărdești, Imperiul Rus - d. 18 februarie 1943, Sverdlovsk, URSS) a fost un politician român originar din Basarabia. În 1917 devine președintele Comitetului Național Moldovenesc de la Odesa. A participat activ la fomarea Sfatului Țării, fiind printre cei mai devază militanți pentru unirea Basarabiei cu România. După realizarea unirii Emanoil Catelly este numit în funcția de Director general al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Democratice Moldovenești. În 1923 Consiliul de Miniștri al României îl numește în calitate de prefect al județului Bălți, funcție deținută timp de un an și 4 luni. Din 1927 – 1928 este ales și devine senator din partea județului Bălți, în 1933, este repus în funcția de prefect al județului. Dintre toți prefecții județului, Emanoil Catelly a fost cea mai reprezentativă personalitate.
Liste
Știați că...
- cel mai veche edificiu din Bălți este Catedrala Sfântul Nicolae finalizată în 1795?
- la 3 martie 1918 Zemstva județeană Bălți s-a proclamat în favoarea uniri cu România?
- Piața Vasile Alecsandri cu o suprafață de 7324 m² este una dintre cele mai mari în Europa de Sud-Est?
- în perioada interbelică, anii 30 ai sec. XX, pe locul actualului Teatru Național „Vasile Alecsandri” se afla teatrul „La Scala”, omonim cu renumitul teatru de operă din Milano?
