Primogenitură

Monarhiile Europei după tipul succesiunii:

     Primogenitură absolută

     Cognatică, planificată să se treacă la cea absolută

     Agnatico-cognatică

     Primogenitură agnatică

     Monarhie electivă

Parte dintr-o serie de articole despre
Monarhie
Concepte centrale Monarh Monarhism Drept divin Mandatul ceresc
Tipuri Absolută Compozită Constituțională Diarhie Dualistă Electivă Emirat Ereditară Federală Non-suverană Populară Regență Tetrarhie Universală
Istorie Nașterea Imperiului Roman Magna Carta Întemeierea Imperiului Otoman Revoluția glorioasă Revoluția franceză Trienio Liberal Primul Imperiu Francez Războaiele liberale Al Doilea Imperiu Francez Unificarea Italiei Restaurația Meiji Unificarea Germaniei Revoluția din 5 octombrie 1910 Proclamarea Republicii Brazilia Revoluția Xinhai Revoluția Rusă Revoluția siameză din 1932 Proclamarea Republicii Italiene Tranziția spaniolă către democrație Revoluția Iraniană Cambodgia modernă Războiul civil din Nepal
Subiecte conexe Aristocrație Autocrație Conservatorism Familie regală Legitimism Număr bizantin Oligarhie Primogenitură Regalism Rege filosof Regicid Republică încoronată Thomas Hobbes Ultraregalist
Portal politică

Primogenitura, cunoscută și ca Dreptul primului născut este principiul moștenirii proprietății și titlurilor de la tată către fiul cel mare, născut în căsătorie, excluzând fii mai mici, fiicele și alte rude. În absența unor fii legitimi, moștenirea ar putea fi adresată fraților sau fiicelor decedatului (în ordinea vârstei), în funcție de tipul legilor sau obiceiurilor. Un rol deosebit de important este principiul primului născut în materie de succesiune în acele monarhii, unde acesta este aplicat.

DEX online îl descrie ca pe o „întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi”.