Propoziție completivă directă
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată, component sintactic în frază corespunzător complementului direct al verbului predicativ din propoziția regentă.
Întrebări
[modificare | modificare sursă]- pe cine ?
- ce?
Propoziții
[modificare | modificare sursă]- Iată ce îndatoriri vei avea.
- Mai am să citesc zece pagini.
- I-am povestit cum s-a terminat filmul.
Termen regent
[modificare | modificare sursă]- Verb tranzitiv:
El a plecat spunând că va veni a doua zi.
- Locuțiune verbală tranzitivă:
Profesorul a băgat de seamă că lipsesc doi elevi.
- Interjecție predicativă:
Iată ce ne-a explicat.
Elemente de relație
[modificare | modificare sursă]- Conjuncții subordonatoare: că, să, ca... să, dacă, de;
- Locutiuni conjunctionale subordonatoare: cum că, cum de, precum că.
- Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât, câți, câte;
- Pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricât;
- Adverbe relative: unde, cum, când, cât.
Expansiunea complementului direct
[modificare | modificare sursă]Extensia complementului direct este operația de înlocuire, într-o frază, a unui complement direct cu o propoziție completivă directă.
Exemplu:
- Am pregătit ghiozdanul.
devine:
- Am pregătit ce îmi trebuia.
Contragerea propoziției completive directe
[modificare | modificare sursă]Contragerea propoziției completive directe este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct.
Exemplu:
- Tu ai salutat pe cine cunoști.
devine:
- Tu i-ai salutat pe cunoscuți.
Topica
[modificare | modificare sursă]Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă.
Exemplu:
- Că ai sosit, acum am aflat.
- Am rezolvat ce trebuia.
Punctuația
[modificare | modificare sursă]Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect al comunicării.
Unele completive directe pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ.
Exemplu:
- Îl apreciez pe cine e serios.
Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăța”, “a anunța”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc cu două completive directe, sau pot avea un complement direct și o completivă directă.
Exemplu:
- Te rog să mă asculți.