Hadrian
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Hadrian | |
Împărat Roman | |
Bust de marmură al împăratului Hadrian | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Publius Aelius Hadrianus (de la naștere la adopție); Publius Aelius Traianus Hadrianus (de la adopție la încoronare) |
Născut | 24 ianuarie 76 Italica, Hispania Baetica |
Decedat | (62 de ani) Baiae(d), Italia |
Înmormântat | Roma, Mausoleul lui Hadrian |
Cauza decesului | cauze naturale (insuficiență cardiacă) |
Părinți | Publius Aelius Hadrianus Afer Paulina |
Frați și surori | Aelia Domitia Paulina[*] |
Căsătorit cu | Vibia Sabina[1] |
Copii | Antoninus Pius (adoptat) |
Religie | Religia în Roma antică |
Ocupație | suveran[*] politician militar poet |
Limbi vorbite | limba latină |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Împărat roman |
Familie nobiliară | Dinastia Antoninilor Aelii Hadriani[*] |
Domnie | |
Domnie | 8 august 117 – 10 iulie 138 ( 20 ani, 336 zile) |
Predecesor | Traian |
Succesor | Antoninus Pius |
Modifică date / text |
Publius Aelius Traianus Hadrianus (n. 24 ianuarie 76, Italica, Hispania Baetica – d. 10 iulie 138, Baiae(d), Italia), cunoscut ca Hadrian, a fost împărat roman între anii 117-138. Hadrian a fost al treilea dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai Imperiului Roman”.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Tinerețe
[modificare | modificare sursă]Originar din provincia Baetica din Hispania, ca și Traian, care îi era rudă și tutore și cu a cărui nepoată, Vibia Sabina, s-a căsătorit, Hadrian și-a început cariera în rândurile armatei. Proconsul al Siriei (din 116/117), Hadrian a fost adoptat de către Traian și, la insistențele Pompeiei Plotina, soția acestuia, desemnat pe patul de moarte succesor (la 8 august 117).
Domnie
[modificare | modificare sursă]Începutul domniei lui Hadrian este marcat de „conspirația celor patru consulari”, soldată cu executarea lor. Spirit neliniștit, sensibil, de o neobosită curiozitate, Hadrian a străbătut, în lungi călătorii, toate provinciile imperiului, în care a petrecut mai mult timp decât la Roma.
A inițiat o serie de reforme în armată și justiție; arta și arhitectura au înflorit în timpul domniei lui. În capitală este restaurat Panteonul și se construiește Mausoleul său (viitorul Castel Sant'Angelo) – necropola împăraților romani până la Caracalla. Hadrian a acordat o deosebită atenție promovării filosofiei și literaturii, manifestând o pronunțată înclinare pentru cultura greacă. El însuși era filosof și scriitor, fiind autorul unor poezii în greacă și latină, discursuri, scrieri filologice și enciclopedice.
Pe plan extern, Hadrian încheie pacea cu parții și renunță la ultimele cuceriri ale lui Traian din provinciile Armenia, Asiria și Mesopotamia, fixând granița orientală pe Eufrat.
Legate de vizitele împăratului în Dacia, au loc două reorganizări administrative ale provinciei, împărțită în 119 în Dacia Superior și Dacia Inferior, iar în 123 în Dacia Porolissensis, Dacia Superior și Dacia Inferior.
În Britannia, Hadrian a construit zidul defensiv ce îi va purta numele, și care trasa granița de nord a Imperiului Roman.
În anul 132, intenția lui Hadrian de a înălța un templu al lui Jupiter la Ierusalim a declanșat ultima mare răscoală a iudeilor, condusă de Bar Kohba și reprimată în 135.
Hadrian rămâne una dintre cele mai originale personalități din galeria principatului.
Predecesor: Traian |
Împărat Roman 117 - 138 |
Succesor: Antoninus Pius |
Politica internă
[modificare | modificare sursă]Pe plan juridic
[modificare | modificare sursă]Hadrian, asemenea mai multor Împărați precedenți, au emis mai multe documente privitoare la procedura și autoritatea jurisconsulților. Mai exact, Hadrian a fost cel ce a emis un decret conform căruia un judex avea posibilitatea de a își asculta propria intuiție în momentul în care opiniile consilierilor săi erau diferite.[2]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Bustul lui Publius Aelius Traianus Hadrianus, la Muzeul de arheologie din Veneția
-
Bustul lui Hadrian: copie aflată la Muzeul Pușkin din Moscova, Federația Rusă, de pe originalul aflat la Muzeul Britanic din Londra
-
Mausoleul lui Hadrian, Roma
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Poste, p. l
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Surse primare
[modificare | modificare sursă]- Cassius Dio or Dio Cassius Roman History. Greek Text and Translation by Earnest Cary at internet archive
- Scriptores Historiae Augustae, Augustan History. Latin Text Translated by David Magie
- Aurelius Victor, Caesares, XIV. Latin „Caesares: text – IntraText CT”. Intratext.com. . Accesat în .
- Anon, Excerpta of Aurelius Victor: Epitome de Caesaribus, XIII. Latin „Epitome De Caesaribus: text – IntraText CT”. Intratext.com. . Accesat în .
Lucrări de specialitate
[modificare | modificare sursă]- Poste, E.; revizuită de Whittuck, E. A.; Institutes of Roman law by Gaius, Clarendon Press, Oxford, 1904.
Inscriptions:
- Eusebius of Caesarea, Church History (Book IV), „Church History”. www.newadvent.org. Accesat în .
- Smallwood, E.M, Documents Illustrating the Principates of Nerva Trajan and Hadrian, Cambridge, 1966.
- Barnes, T. D. (). „Hadrian and Lucius Verus”. Journal of Roman Studies. 57 (1/2): 65–79. doi:10.2307/299345. ISSN 0075-4358. JSTOR 299345.
- Birley, Anthony R. (). Hadrian. The restless emperor. London: Routledge. ISBN 0-415-16544-X.
- Canto, Alicia M. (). „Itálica, patria y ciudad natal de Adriano (31 textos históricos y argumentos contra Vita Hadr. 1, 3”. Athenaeum. 92.2: 367–408. Arhivat din original la . Accesat în .
- Dobson, Brian (). Hadrian's Wall. London: Penguin.
- Gibbon, Edward, The Decline and Fall of the Roman Empire, vol. I, 1776. The Online Library of Liberty „Online Library of Liberty – The History of the Decline and Fall of the Roman Empire, vol. 1”. Oll.libertyfund.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- Lambert, Royston (). Beloved and God: the story of Hadrian and Antinous. London: Phoenix Giants. ISBN 1-85799-944-4.
- Speller, Elizabeth (). Following Hadrian: a second-century journey through the Roman Empire. London: Review. ISBN 0-7472-6662-X.
- Syme, Ronald () [1958]. Tacitus. Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-814327-3.
- Syme, Ronald (). „Hadrian and Italica”. Journal of Roman Studies. LIV: 142–9. doi:10.2307/298660.
- Syme, Ronald (). „Journeys of Hadrian” (PDF). Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik. 73: 159–170. Accesat în . Reprinted in Syme, Ronald (). Roman Papers VI. Oxford: Clarendon Press. pp. 346–357. ISBN 0-19-814494-6.
- Yourcenar, Marguerite () [1951]. Memoirs of Hadrian. New York: Farrar, Straus and Giroux. ISBN 0-374-52926-4.
- Boatwright, Mary T. (). Hadrian and the cities of the roman empire. Princeton: Princeton Univ Press. ISBN 0-691-09493-4.
- Danziger, Danny; Purcell, Nicholas (). Hadrian's empire : when Rome ruled the world. London: Hodder & Stoughton. ISBN 0-340-83361-0.
- Everitt, Anthony (). Hadrian and the triumph of Rome. New York: Random House. ISBN 978-1-4000-6662-9.
- Gray, William Dodge (). „A Study of the life of Hadrian Prior to His Accession”. Smith College Studies in History. 4: 151–209.
- Gregorovius, Ferdinand (). The Emperor Hadrian: A Picture of the Greco-Roman World in His Time. Mary E. Robinson, trans. London: Macmillan.
- Henderson, Bernard W. (). Life and Principate of the Emperor Hadrian. London: Methuen.
- Ish-Kishor, Sulamith (). Magnificent Hadrian: A Biography of Hadrian, Emperor of Rome. New York: Minton, Balch and Co.
- Perowne, Stewart (). Hadrian. London: Hodder and Stoughton.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Hadrian, consolidare în loc de expansiune Arhivat în , la Wayback Machine., , Irina-Maria Manea, Historia
- Hadrian – un demon pe tronul Romei, 15 august 2008, Adrian Nicolae, Descoperă
- Historia Augusta: Life of Hadrian
- Hadrian coinage
- Temple of Hadrian Arhivat în , la Wayback Machine. QuickTime VR, Rome
- Catholic Encyclopedia article
- A Bibliography Arhivat în , la Wayback Machine.
- Major scultoric find at Sagalassos (Turkey), 2 august 2007 (between 13 and 16 feet in height, four to five meters), with some splendid photos courtesy of the Sagalassos Archaeological Research Project
- Hadrian, in: De Imperatoribus Romanis, An Online Encyclopedia of Roman Emperors
- Next exhibition on Hadrian in the British Museum, 24 July – 26 October 2008: "Hadrian, Empire and Conflict". Curator: Thorsten Opper
- "Emperor Hadrian, YouTube hero"[nefuncțională – arhivă]: a review by Tom Holland of the Hadrian Exhibition at the British Museum, TLS, 6 august 2008.